Moștenirea Legală

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii - la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege. Ea intervine în cazul şi în măsura în care defunctul nu a dispus prin testament de patrimoniul său pentru caz de moarte sau manifestarea sa de voinţă nu poate produce efecte, în total sau în parte.

Precizăm că moştenirea este legală şi în cazul în care defunctul a lăsat testament, însă acesta nu cuprinde dispoziţii referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral, ci numai alte dispoziţii, de exemplu, cu privire la numirea unui executor testamentar, cu privire la funeralii, înlăturarea de la moştenire a unor rude etc. în acest din urmă caz, dacă cel înlăturat este moştenitor rezervatar, el va culege rezerva ca moştenitor legal, tot aşa cum şi ceilalţi moştenitori - care beneficiază de exheredare - vor culege moştenirea în temeiul legii, deci ca moştenitori legali. Cu alte cuvinte, moştenirea este legală fiindcă patrimoniul succesoral se transmite la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege ,moştenitorii justificând această calitate a lor prin invocarea textelor legale corespunzătoare.

Persoanele care dobândesc moştenirea în temeiul legii sunt moştenitori universali, cu vocaţie la întregul patrimoniu lăsat de defunct, chiar dacă, în concret, existând o pluralitate de moştenitori, ei beneficiază numai de o fracţiune din moştenire. Rezerva se culege, în toate cazurile, cu titlu universal. Moştenitorii legali nu pot avea vocaţie numai la bunuri singulare, privite izolat (ut singuli), deci nu pot exista moştenitori legali cu titlu particular.

În dreptul nostru moştenirea legală este regula , ea putând fi însă înlăturată - în tot sau în parte - prin testamentul lăsat de de cuius. Pe de altă parte, prin testament nu se pot institui moştenitori (în concepţia codului heredes gignuntur non scribuntur ), ci numai legatari, care însă pot dobândi bunurile succesorale nu numai cu titlu particular, dar şi cu vocaţie universală sau cu titlul universal, asemănător moştenitorilor legali, ceea ce justifică denumirea lor de moştenitori (testamentari).

CAPITOLUL I

REGULILE GENERALE ALE DEVOLUŢIUNII LEGALE

A MOŞTENIRII

1.1. CONDIŢIILE DREPTULUI DE MOŞTENIRE LEGALĂ

1.1.1. Noţiuni introductive

Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea moştenirii are loc în temeiul legii la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege.

Moştenirea legală intervine în toate cazurile în care defunctul nu a lăsat testament. Dar ea intervine şi în cazurile în care defunctul a lăsat testament, însă acesta nu cuprinde legate, prevăzând numai alte dispoziţii de ultimă voinţă, de exemplu, recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei, dispoziţii cu privire la funeralii şi îngropare, desemnarea unui executor testamentar etc. Mai mult decât atât, moştenirea va fi legală şi în acele cazuri în care testamentul cuprinde exheredări (dezmoşteniri), adică înlăturarea de la moştenire a unui sau unor moştenitori legali, dar fără ca testamentul să cuprindă legate, astfel încât la moştenire vor fi chemaţi tot moştenitorii legali, care - în lipsa acestei dispoziţii - ar fi venit la moştenire împreună cu cei exheredaţi sau pe care prezenţa moştenitorului sau moştenitorilor exheredaţi i-ar fi înlăturat de la moştenire. De exemplu, defunctul are doi fraţi şi dezmoşteneşte pe unul dintre ei. în acest caz, celălalt frate va culege întreaga moştenire în temeiul legii, întrucât el invocă testamentul numai pentru a justifica înlăturarea de la moştenire a fratelui, dar apoi justifică chemarea sa la moştenire prin lege.

Moştenirea legală poate şi coexista cu cea testamentară, dacă defunctul a dispus prin testament numai de o parte a moştenirii lăsate sau, dispunând de întreg, există moştenitori rezervatari care dobândesc rezerva întotdeauna în virtutea legii, deci ca moştenitori legali.