Rezolutiunea, Rezilierea și Revocarea Contractelor Civile

INTRODUCERE

Ordonarea comportamentului uman printr-un sistem de reguli menit în ultima instanţă să asigure cadrul necesar realizării şi ocrotirii intereselor esenţiale ale tuturor membrilor societaţii şi ale fiecăruia în parte este raţiunea existenţei dreptului.

Este dificil de a găsi un subiect major al dezbaterilor ştiinţifice contemporane care ar constitui o problemă atît de complexă şi controversată, precum ar fi cea a desfiinţării contractelor civile.

Dacă ar fi să încercăm a face o incursiune istorică, atunci am determina faptul că subiectele propuse pentru studiu în această lucrare îşi au originile încă încă în dreptul privat roman.

Astfel, chiar şi în cazul noţiunilor de rezoluţiune şi reziliere, considerate a fi esenţa centrală a obligaţiilor civile, se pot observa nişte elemente teoretice şi tehnice destul de subtile, ce denotă în primul rînd aspectul de intercondiţionare a evoluţiei istorice şi a logicii cercetării moderne.

În ceea ce priveşte instituţia revocării care, apare în legislaţia Republicii Moldova odată cu adoptarea noului Cod Civil în 2002, şi care constituie o noutate datorita faptului că reglementări clare asupra operării acestei instituţii nu existau nici la noi şi nici în statele vecine, ca de exemplu: a Ukrainei sau României.

Datorită intensificării relaţiilor economice, a creşterii numărului de contracte nenumite şi a tendinţelor tot mai accentuate de intensificare a relaţiilor economice atît pe plan intern cît şi internaţional, s-a purces la înlăturarea anumitor lacune existente în legislaţie precum şi la elaborarea unui şir de instituţii noi. Anume şi aceste elemente prezintă interes pentru cercetare, întrucît mecanismul aplicării acestora nu este în totalitate cunoscut, iar cercetarea ştiinţifică este necesară pentru o desăvîrşită elaborare a modalităţilor de aplicare şi stabilirii anumitor reguli de interpretare.

Indiscutabil, fiindu-i determinat un anumit volum, în lucrare nu şi-au găsit rezolvare toate problemele rezilierii, rezoluţiunii şi revocării; întrucît problemele cu care se confruntă la moment aceste instituţii sînt majore şi destul de multiple însă prin prezenta lucrare, mi-am pus drept obiectiv de a soluţiona măcar în parte multiplele probleme generate de proprietate. Anume, confruntarea practică cu unele speţe din această materie m-a determinat să abordez problema în cauză în cadrul tezei mele de licenţă, sperînd a elucida cîteva aspecte esenţiale a unei probleme atît de complexe, precum este cea a rezilierii, rezoluţiunii şi revocării contractelor civile. Cred că apogeul legislativ, în sensul optimei sale perfecţiuni, încă nu a fost atins de nimeni, încît nici un stat nu are reglementată o relaţie socială, în modul în care ar mulţumi pe deplin destinatarul.

Însă, este lăudabil faptul că se încearcă, totuşi, de a se tinde spre perfecţiune. Un prim-pas în acest sens, Republica Moldova l-a făcut prin adoptarea noului Cod civil (06.06.2002), care constituie o adevărată realizare pentru statul nostru. După cum bine cunoaştem, nu este deajuns a declara ceva, fiindcă acest obiectiv nu va fi atins niciodată, de aceea este necesar de a transpune în viaţă cele declarate, anume acest scop îl urmăreşte şi Noua Constituţie Economică a statului.

Scopul pe care mi l-am pus iniţial scriind această lucrare, rezidă în efectuarea unei ample analize teoretice combinată cu unele situaţii practice a instituţiilor propuse spre cercetare, printr-un studiu comparativ al legislaţiei civile naţionale cu cea ale altor state în acest domeniu, făcînd simultan generalizările şi concluziile de rigoare.