Cuprins
- Lista de abrevieri h p. 3
- CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE
- Sectiunea a I a
- Istoric p. 4
- Sectiunea a II a
- Definitie Elemente constitutive p. 7
- Sectiunea a III a
- Teorii asupra posesiei p. 9
- Sectiunea a IV a
- Posesia si detentia precara p. 10
- Sectiunea a V a
- Dobândirea , pierderea , dovada posesiei p. 11
- Sectiunea a VI a
- Calitatile posesiei p. 14
- A. Posesia sa fie continua p.15
- B. Posesia sa fie neîntrerupta p. 16
- C. Posesia sa fie publica p. 17
- D. Posesia sa fie netulburata p. 17
- E. Posesia sa fie exercitata sub nume de proprietar p. 17
- F. Posesia sa fie neechivoca p. 18
- CAPITOLUL II VICIILE POSESIEI
- Sectiunea a I a
- Discontinuitatea p. 20
- Sectiunea a II a
- Clandestinitatea p. 22
- Sectiunea a III a
- Violenta p. 24
- Sectiunea a IV a
- Echivocul p. 27
- Sectiunea a V a
- Precaritatea p. 31
- Sectiunea a VI a
- Intervertirea precaritatii p. 34
- CAPITOLUL III EFECTELE POSESIEI
- Sectiunea a I a
- Importanta Clasificare p. 41
- Sectiunea a II a
- Posesia creeaza o prezumtie de proprietate p. 42
- Sectiunea a III a
- Dobândirea fructelor de catre posesorul de buna credinta
- I. Notiunea de fructe si producte Clasificare p. 44
- II. Cine are dreptul sa dobândeasca fructele p. 45
- III. Conditiile dobândirii fructelor lucrului posedat de catre posesor p. 47
- IV. Posesorul de buna credinta p. 47
- V. Titlul posesorului p. 48
- VI. Dovada bunei credinte. Momentul în care trebuie sa existe buna
- credinta Încetarea bunei credinte p.49
- VII. Modul dobândirii fructelor p. 50
- VIII. Justificarea dobândirii fructelor p. 52
- IX. Situatia posesorului de rea credinta p. 53
- X. Situatia în cazul proprietatii publice p. 54
- XI. Efectele coposesiei în materia fructelor civile p. 55
- Sectiunea a IV a
- Apararea posesiei prin actiunile posesorii
- A. Notiune justificarea actiunilor posesorii p. 56
- B. Evolutia actiunilor posesorii p. 57
- C. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii p. 60
- D. Actiunile posesorii si drepturile reale p. 61
- E. Felurile actiunilor posesorii p. 62
- F. Calitatea procesuala activa într-o cerere posesorie p. 66
- CONCLUZII p. 69
- ANEXE p. 74
Extras din licență
Conceptul de posesiune s-a format în antichitate în cadrul unui proces de evolutie , în legatura cu exploatarea pamânturilor statului. În epoca regalitatii exista un întins domeniu public „ ager publicus” , pe care statul roman îl dadea în folosinta , în schimbul unei arenzi , persoanelor particulare , mai ales patricienilor . Asadar, asupra ogorului public aflat în proprietatea statului roman, exista o posesie privata în folosul cetatenilor.
O asemenea posesie nu a fost ocrotita din punct de vedere juridic la început, fiind privita ca un simplu raport de fapt , situat în afara dreptului.
Cu timpul s-a simtit nevoia ca posesiunea asupra ogorului public sa fie ocrotita.
Mai întâi între posesorii ogorului public au aparut diferite neîntelegeri cu privire la hotarele parcelelor pe care le stapâneau, întrucât acestea nu erau statornice. În al doilea rând , paturile sarace pretindeau un drept de folosinta asupra ogorului public, deoarece patricienii începusera sa subconcedeze o parte din terenurile primite de la stat clientilor lor.
Statul roman putea revoca oricând folosinta acordata patricienilor care, la rândul lor , puteau revoca subconcedarile facute clientilor, însa, adesea, acestia refuzau sa paraseasca terenurile.
Datorita acestui fapt s-a simtit necesitatea crearii unui mijloc juridic, asazisul „interdicta”, prin care stapânirea de fapt a posesorului ogorului era ocrotita, desi acestia nu erau proprietari.
Interdictele erau masuri de politie administrativa, întemeiate pe puterea de comanda a magistratului, în vederea respectarii unor situatii de fapt, anterior dobândite .
În functie de protectia juridica de care se bucura, de efectele pe care le producea sau de obiectul asupra caruia purta, posesia putea fi :
- possesio ad interdicta ; este posesia care se bucura de protectia juridica prin intermediul interdictelor.
- possesio ad usucapionem ; are ca efect dobândirea proprietatii prin uzucapiune daca, în afara posesiunii sunt întrunite si celelalte conditii ale uzucapiunii.
- possesio injusta ; posesia în acest caz este vicioasa cu o anumita persoana ce are ca efect ridicarea protectiei posesiunii fata de persoana în cauza.
- possesio juris ; posesia unui drept ; daca la început romanii au considerat ca numai lucrurile corporale pot fi posedate, mai târziu, au admis ca si dreptul de servitute poate fi posedat, iar mai târziu ideea posesiunii s-a generalizat.
Dreptul roman socoteste posesori pe cei ale caror interese, datorita pozitiei lor sociale meritau a fi ocrotite.
Din aceasta categorie faceau parte: proprietarii, creditorii gajisti, posesorii de buna credinta care se credeau proprietari, cei de rea credinta care au dobândit ilegal un bun strain, arendasii pe termen lung al caror drept era modelat dupa cel al proprietarilor.
Legea romana nu recunostea calitatea de posesori arendasilor pe termen scurt, chiriasilor, comodatarilor, etc. si în consecinta nu le ocrotea stapânirea lor, cunoscuta sub numele de detentie.
Facând parte din paturile mai nevoiase ale populatiei, aceste persoane nu erau aparate pe calea interdictelor, deoarece o asemenea ocrotire ar fi daunat drepturilor proprietarilor .
Preview document
Conținut arhivă zip
- Viciile si Efectele Posesiei.doc