Etica Afacerilor - Condiție a Dezvoltării Întreprinderii

INTRODUCERE

Lucrul pe care clienţii l-au pus întotdeauna pe prim loc în lumea vînzărilor este încrederea. De foarte multe ori, motivul principal pentru care oamenii cumpără o anumită marcă este încrederea. Avînd în vedere faptul că motivele morale precumpănesc asupra celor comerciale, de multe ori în opinia publică auzim spunîndu-se „Daţi-mi pe cineva în care să am încredere”.

Activitatea de vînzare este un proces care trebuie desfăşurat pentru/sau împreună cu clientul şi nu trebuie înţeles ca un proces impus clientului. De aceea, înţelegerea criteriilor morale de conduită în afaceri, este deosebit de importantă deoarece noile structuri organizaţionale dau naştere unor noi complicaţii legate de circulaţia şi administrarea informaţiilor în cadrul diferitelor grupe de lucru şi al întregii organizaţii, pentru care nu există procedee tradiţionale. Accentul pus în ultimii ani pe etica în afaceri se datorează schimbărilor rapide în domeniul forţei de muncă, ca rezultat al apariţiei noilor tehnologii, internaţionalizării afacerilor, impactului diferiţilor factori economico-sociali şi politici atît asupra sectorului privat cît şi a celui public.

O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a relaţiona faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţă de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu alte persoane - toţi avem legături unii faţă de alţii - ci la calitatea acestor legături.

Activitatea comercială trebuie să se raporteze la anumite cerinţe etice şi să aibă un fundament moral fără de care comunitatea în ansamblul ei nu ar putea funcţiona. Societatea comercială trebuie să identifice nevoile, dorinţele şi interesele pieţelor vizate, după care trebuie să furnizeze clienţilor valoare superioară într-un mod care să protejeze sau să îmbunătăţească existenţa materială şi spirituală a consumatorului şi a societăţii. În prezent, în domeniul responsabilităţii sociale corporatiste se încearcă, la nivel global, la nivel european comunitar, dar şi în Republica Moldova, găsirea unor metode optime de „educare” a societăţilor comerciale pentru a cunoaşte avantajele oferite de această atitudine faţă de stakeholderi (cei care au un interes ori sunt afectaţi de activitatea respectivelor societăţi comerciale: consumatori, angajaţi, mediul natural etc.) dar şi faţă de propria activitate comercială în relaţie cu stakeholderii. Cunoscînd

aceste avantaje se doreşte ca societăţile comerciale să integreze cerinţele responsabilităţii sociale în propriile strategii de afaceri devenind astfel societăţi comerciale responsabile social.

Actualitatea temei. În lumea noastră grăbită și agitată, din ce în ce mai mulți oameni sunt ahtiați după noutate, din care unii fac un etalon de prim rang al valorii tuturor lucrurilor. Din acest punct de vedere, „stăm bine”. Etica în afaceri este un domeniu academic și un subiect de dezbatere publică teribil de recent.

În primul rînd, trebuie subliniat faptul că puterea și influența firmelor private asupra întregii societăți este mai mare decît a fost vreodată pînă acum, iar politicile imorale, frecvent întîlnite în mediul de afaceri, pot să provoace imense daune și prejudicii indivizilor, comunităților și mediului. Politicile guvernamentale din anii ’80, de exemplu, au scos în relief anumite probleme de etică în afaceri, care se pun acum cu mare acuitate și în tranziția societății moldovenești spre o economie de piață funcțională. Atît în țările occidentale, cît și în țara noastră programele de privatizare au făcut ca numeroase întreprinderi aflate o vreme în proprietatea statului să se adapteze cerințelor de eficiență și rentabilitate ale unor afaceri comerciale. Drept urmare, noii lor manageri au dispus masive concedieri de personal, acordîndu-și lor însă remunerații substanțial mărite. Moralitatea acestor măsuri a fost pusă vehement sub semnul întrebării de către opinia publică, stîrnind dezbateri aprinse în legătură cu obiectivele esențiale pe care trebuie să le urmărească întreprinderile comerciale: trebuie acestea să se pună în primul rînd în serviciul bunăstării generale a societății ori să servească mai presus de orice interesele acționarilor?