Evoluția Numărului de Înnoptări în Județul Sibiu și Consecințele Acesteia asupra Capacității de Cazare

INTRODUCERE

Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind definită ca fiind industria cea mai profitabilă la sfărşitului secolului XX.

Piaţa turistică este, predominantă, prin natura sa, o piaţă de servicii, dezvoltarea ei fiind condiţionată de existenţa unei oferte diversificate de prestaţii de transport, cazare, agrement, tratament. Pe de altă parte se remarcă existenţa unor interferenţe între piaţa turistică şi cea a bunurilor destinate consumului turistic.

Motivaţia pentru care am ales să realizez această lucrare este a observa cum s-a dezvoltat turismul în acest judeţ, mai ales că în anul 2007 municipiul Sibiu, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, a fost capitală culturală europeană.

Scopul lucrării „Evoluţia numărului de înnoptări în judeţul Sibiu şi consecinţele acesteia asupra capacităţii de cazare” este de a studia evoluţia fluxurilor turistice din perioada 1994 şi până în prezent prin date oficiale de la Institul Naţional de Statistică şi de a observa cum s-a manifestat turismul în acest judeţ, Sibiu, de după revoluţie.

Un obiectiv al acestei lucrări este de a prezenta datele statistice rezultate în urma unei analize amănunţite. Un alt obiectiv pe care îl propun este de a previziona capacitatea de cazare turistică şi a estima numărul de înnoptări pentru următorii ani.

Lucrarea este concepută în două părţi şi anume partea teoretică şi partea practică.

Partea teoretică este structurată în patru capitole si anume: Coordonatele cererii şi ofertei turistice ca şi componentă a pieţei turistice, Circulaţia turistică, Fluxuri turistice şi Forma modelului economic şi econometric.

Primul capitol „Coordonatele cererii şi ofertei turistice ca şi componentă turistică” prezintă particularităţile cererii turistice precum şi noţiunile introductive, cererea şi consuml turistic care se identifică prin semnificaţia cererii turistice şi principalele caracteristici. De asemenea în acest capitol se vom vorbi şi depsre determinanţii cererii turistice care sunt cei mai importanţi în vederea realizării unei vacanţe sau unui sejur. Nu trebuie uitate elasticitatea cererii turistice, tendinţele cererii turistice şi consumului turistic precum şi oferta turistică fără de care nu am fi putut alege destinaţiile favorite pentru a petrece o vacanţa sau un sejur memorabil.

Circulaţia turistică este prezentată în capitolul doi care are ca şi conţinut formele de turism precum şi criteriile, componentele, motivaţiile, caracteristicile, interdependenţele şi tendinţele de diversificare a acestora. Acest capitol, de asemenea, descrie şi importanţa unei metodologii de urmărire statistică a circulaţiei turistice, indicatori ai circulaţiei turistice fiecărui tip de turism (intern şi internaţional) şi elemente necesare pentru elaborarea unei prognoze a circulaţiei turistice.

Următorul capitol, fluxuri turistice, este prezentat prin explicaţia fluxurilor turistice, măsurarea fluxului turistic, capacitatea de primire a fluxurilor turistice. În ultima parte a acestui capitol sunt descrise modele, metode şi mijloace de analiză spaţială a fenomenului turistic. Fiecare model este adaptat unei situaţii specifice, în funcţie de amploarea amenajărilor şi a fluxurilor tuiristice.

Modele economice şi econometrice, ultimul capitol al părţii teoretice, prezintă ce se înţelege printr-un model economic şi econometric, care sunt variabilele acestor modele, precum şi clasificările modelelor.

Partea practică cu titlul „Studiul prinvind analiza legăturii între capacitatea de cazre turistică în funcţiune şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada 1994-2008” prezintă ce model econometric a rezultat în urma legăturii dintre cele două variabile studiate şi anume: capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. De asemenea am estimat parametrii modelului şi am calculat valorile teoretice ale variabilei endogene, am verificat ipotezele de funadamentare a metodei celei mai mici pătrate. Un alt subpunct al acetei părţi practice se referă la verificarea semnificaţiilor estimatorilor şi verosimilitatea modelului. O partea interesantă a studiului o reprezintă evoluţia înnoptărilor din judeţul Sibiu în perioada 1994-2008 prin: diferenţa absolută cu bază fixă şi bază în lanţ, indicii statistici, diferenţa relativă, modificarea în medie a numărului de înnoptări, indicele mediu şi ritmul mediu. Ultima parte a acestei părţi practice prezintă previzionarea numărului de înnoptări pe următorii cinci ani precum şi estimarea capacităţii de cazare turistică în funcţiune pe anul 2009.

Consider că această lucrare este un început pentru a analiza punctele slabe şi punctele tari ale judeţului Sibiu, în anii în care turismul a fost în floare şi în anii în care fluxurile de turişti au fost scăzute, sperând ca în viitor prin promovarea judeţului, fluxurile de turişti să fie cât mai ridicate.

CAPITOLUL 1

COORDONATELE CERERII ŞI OFERTEI TURISTICE CA ŞI COMPONENTE A PIEŢEI TURISTICE

1.1 Particularităţile şi structura pieţei turistice

Ciruclaţia turistică este în esenţa ei o migraţie temporară şi spontană, de tip particular, întreprinsă în scopul satisfacerii unor trebuinţe individuale de consum. În cadrul acestui consum intră o serie de bunuri şi servicii specifice. Ansamblul acestor bunuri şi servicii necesare pentru consumul turistic este definit generic prin noţiunea de produs turistic, iar ansamblul trebuinţelor de acest gen este redat prin termenul de cerere turistică. În strânsă legătură cu această noţiune este şi oferta turistică înţeleasă ca fiind ansamblul activităţilor legate de producţia şi distribuţia acestor produse turistice specifice.