Studiul Relațillor Dintre Furnizori și Marii Distribuitori în Contextul Globalizarii Pieței

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 87 în total

Cuvinte : 29728

Mărime: 345.27KB (arhivat)

Publicat de: Ani D.

Puncte necesare: 12

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Grigore Aurica

UNIVERSITATEA „DANUBIUS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL 1. GLOBALIZAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE 3
2.3 Conceptul de globalizare economică 3
1.2. Trăsăturile globalizării economice 5
1.3. Efectul pieţelor interdependente şi a comerţului 7
CAPITOLUL 2. MODERNIZAREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE ÎN COMERŢUL CU AMĂNUNTUL 11
2.1. CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI DEZVOLTAREA CERERII PENTRU SERVICII COMERCIALE 11
2.2. ROLUL MICILOR COMERCIANŢI CU AMĂNUNTUL ÎN SISTEMUL MODERN DE DISTRIBUŢIE 17
2.2.1 Importanţa economică şi socială a micului comerciant 17
2.2.2. Asociaţiile de comercianţi şi rolul acestora 18
2.2.3 Stagii de dezvoltare a asociaţiilor de comercianţi 19
2.3. INOVAREA COMERCIALĂ ŞI DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE DE TALIE MEDIE ŞI MARE 20
2.3.1 Inovarea comercială 20
2.3.2. Impactul socio-economic şi geografic al punctelor de vânzare de dimensiuni mari 24
2.4. MODERNIZAREA SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE AL ALIMENTELOR ŞI CRIZA CENTRELOR URBANE DE VÂNZARE CU RIDICATA 26
CAPITOLUL 3. ANALIZA RELATIILOR DINTRE FURNIZORI ŞI PRODUCĂTORI ÎN CADRUL CANALELOR DE DISTRIBUŢIE 32
3.1. CONFLICTUL ŞI COOPERAREA ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIEI DINTRE PRODUCĂTOR ŞI DISTRIBUITOR 32
3.1.1. Definirea conflictelor 32
3.1.2. Coexistenţa cooperării în cadrul canalului de distribuţie 37
3.2. RISCURI CU CARE SE CONFRUNTĂ DISTRIBUITORII LA NIVEL GLOBAL 39
3.3. COOPERAREA ŞI COMPETIŢIA ÎN CANALUL LOGISTIC AL MARII DISTRIBUŢII 52
3.3.1. Logistica, soluţie pentru aplicarea cooperării şi competiţiei în cadrul canalului de distribuţie 52
3.3.2. Implicaţii manageriale 54
3.4. NOI RELAŢII ARĂRUTE ÎN CADRUL CANALULUI DE DISTRIBUŢIE 55
3.4.1. Noţiunea de schimb relaţional 55
3.4.2. Relaţiile distribuitorilor cu firmele multinaţionale 58
3.5. PARTICULARITĂŢI ALE DISTRIDUŢIEI EUROPENE 59
3.5.1. Marea distribuţie în Europa 62
3.5.2 Tendinţe pe piaţa de comerţ din Europa 68
CAPITOLUL 4. Studiu de caz: TENDINŢE PRIVIND MAREA DISTRIBUŢIE ÎN ROMANIA 72
CONCLUZII 78
BIBLIOGRAFIE 82

Extras din licență

CAPITOLUL 1. GLOBALIZAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Globalizarea este un concept abstract. El nu se referă la un obiect concret, care poate fi pus în evidenţă pornind de la dimensiunile sale fireşti, uşor identificabile prin unităţile de măsură consacrate. Nu este nici un indicator sau un indice statistic, obţinut prin calcule mai mult sau mai puţin sofisticate . Pornind de la aparenţe, unii specialişti afirmă că globalizarea activităţilor economice înseamnă pur şi simplu «americanizare», deoarece sunt convinşi de originea acestui curent de opinie. Alţii susţin în lucrările lor că globalizarea se referă la «creşterea importanţei pieţei mondiale».

1.1. Conceptul de globalizare economică

Într-un articol din „New York Times“ publicat în 1998, Fareed Zakaria, absolvent Harvard, Government Department şi editorul prestigiosului magazin Foreign Affairs, scria: „Noua ordine mondială întemeiază o nouă etapă. Acolo unde atenţia internaţională a fost odată aţintită pe Adunarea Generală a Naţiunilor Unite ori asupra întâlnirilor Statele Unite – Uniunea Sovietică, în ultima decadă atenţia a fost acordată Davosului, unei staţiuni de schi din Elveţia. Acolo, în fiecare an la sfârşitul lui ianuarie, oameni importanţi ce derulează afaceri internaţionale şi elita media se strâng la Forumul Economic Mondial, iar ţările în curs de dezvoltare se străduiesc din răsputeri să impresioneze conferinţa trimiţând preşedinţi şi premieri, ori, încă mai bine, economiştii lor. Odată, cele mai fascinante figuri pe scena internaţională erau diplomaţii – Acheson, Eden, Kissinger; acum sunt economiştii – Chubais, Cavallo, Summers. Fiecare ţară importantă are un tânăr economist sclipitor care să-i evidenţieze progresele. În fiecare an un nou regim reformist se împăunează cu promisiuni. Ucraina, Tunisia şi Portugalia au cele 15 minute de faimă – şi fiecare ţară beneficiază de un rating cu 15% mai mare“.

Ohmae, fost director al McKinsey&Company afirma : „Economia globală urmează propria logică şi dezvoltă propriile reţele de interes, care rar se aseamănă cu graniţele istorice dintre naţiuni. Ca un rezultat, interesele naţionale, cele economice, în opoziţie cu cele politice, au pierdut mult din substanţă. Şi cum informaţiile despre produse şi servicii au devenit universal valabile, consumatorii oriunde ar fi sunt în stare să facă alegeri mai bine informate despre ceea ce ei doresc (va conta mai puţin de unde vin aceste produse). Guvernele – şi graniţele naţionale pe care ele le reprezintă – devin invizibile în acest mod de abordare. Nu au nici un rol direct de jucat. Nu mai există nici un rost pentru ca ele să selecţioneze care produse se vor produce sau vinde sau să decidă care sunt bune şi care rele. Interesele economice care trebuie servite sunt cele ale consumatorului individual.

Guvernele nu mai sunt chemate să-i izoleze sau protejeze de oferta companiilor multinaţionale. Consumatorii pot face propriile alegeri. Şi asta şi fac.“ De ce globalizarea economică evocă «sfârşitul autorităţii statului», «sfârşitul geografiei economice» sau «demisia statului-naţiune»? S-a accentuat tendinţa de organizare a producţiei (îndeosebi cea industrială) la scară globală. Datorită încheierii acţiunii de creare a reţelei mondiale computerizate, transferul sumelor de bani, dintr-un punct în altul de pe glob poate avea loc în timp real.

Procesul globalizării economiei a avut drept bază de pornire modelul şi experienţa anglo-americană în domeniu. Noile dimensiuni ale concurenţei au schimbat modul de gândire şi acţiune al tuturor comunităţilor, mari şi mici, graniţele devenind mai penetrabile mai ales pentru noile tehnologii. Fără îndoială, arhitecţii noii ordini globale s-au dovedit a fi corporaţiile multinaţionale, care au probat din plin capacitatea organizaţională de a transforma economia globală într-o oportunitate paralelă la ceea ce ele cuceriseră în deceniile anterioare. Globalizarea economică este pe cale de a se transforma dintr-un proiect al corporaţiilor multinaţionale într-un proiect al tuturor statelor lumii.