Aspecte Biogeografice din Județul Botoșani

INTRODUCERE

În ultimul deceniu funcţiile economice şi industriale ale judeţului Botoşani s-au redus vizibil, dar imensa cultură ce a izvorât de pe aceste meleaguri rămâne vie şi remarcabilă.

Pe lângă ctitoriile marilor voievozi ai Moldovei ( biserica Sf.Nicolae-Popăuţi,ctitoria lui Ştefan cel Mare din 1496 cu fresce originale, cele două biserici înălţate de Elena Rareş :Sf.Gheorghe la 1551 şi Uspenia la 1552; dar şi biserica armeană Adormirea Maicii Domnului datând din 1350 ), se găsesc şi alte locuri memorabile care evocă lupta botoşănenilor pentru dreptatea

socială, un simbol reprezentativ constituindu-l Flămânzi, de unde în 1907 a izbucnit marea răscoală ţărănească.

Personalităţi de seamă ai neamului românesc apreciate şi pe plan internaţional s-au născut în aceste ţinuturi încărcate de legendă şi istorie: astfel, marele poet al românilor din toate timpurile, Mihai Eminescu ,eternul Luceafăr al sufletelor romantice, Nicolae Iorga , celebrul istoric şi cărturar, George Enescu ce şi-a exprimat dorul de meleagurile natale ( Liveni ) de care a fost nemilos exilat şi Ştefan Luchian, un „poet ” al culorii. La Botoşani s-au şi Grigore Antipa ,Constantin Gane ,Octav Băncilă. La Dorohoi ,al doilea oraş ca mărime din judeţ aflat la o distanţă de 35 km de Botoşani şi situat pe cursul superior al râului Jijia, s-au născut mineralogul Vasile Buţureanu , Dimitrie Brândză, Spiru Haret şi mulţi alţii care au reprezentat cu cinste România şi au dus departe faima Molovei.

Toate aceste nume mari menţionate mai sus, adevăraţi ambasadori ai culturii botoşănene, îmi transmit un plăcut sentiment de mândrie şi onoare pentru faptul că m-am născut şi trăiesc în acest colţ de ţară fermecat de muzică, pictură, literatură, istorie.

Datorită poziţiei sale geografice în nord-estul ţării, cu un relief de câmpie colinară, judeţul Botoşani pare, la prima vedere, să nu prezinte elemente floristice şi faunistice interesante. Analizând în detaliu zona biogeografică a judeţului Botoşani, am descoperit un domeniu atractiv mai ales prin asociaţiile vegetale care, nu aş fi crezut vreodată că o să mă intereseze încât să realizez un studiu care să constituie obiectul lucrării de diplomă .

La început am ezitat în alegerea temei, considerând că nu aş putea aborda un asemenea „teritoriu”al unor termeni dificil de reţinut, dar apoi am înţeles că acest lucru nu trebuie văzut ca un impediment. Pe parcursul culegerii de date şi materiale am intrat, pot spune, într-un spaţiu mirific al plantelor, aceste uimitoare organisme, adevărate uzine ale vieţii care ne oferă aerul şi hrana necesare supravieţuirii.

Mi-am dat seama că un asemenea studiu poate fi mai mult decât plăcut, deoarece flora şi fauna conferă individualitate şi personalitate unui peisaj geografic.

Omul, în inconştienţa sa ori din dorinţa de a obţine un profit imediat a distrus, a poluat sau a redus suprafeţe considerabile de vegetaţie naturală, în special păduri, aceşti ,,plămâni verzi” care ne oferă oxigenul vieţii şi care acopereau altădată spaţii însemnate.Astfel, pădurea Rediu , spre Suliţa, sau pădurea Baisa, spre Suceava, sau popasul de la Agafton ( ,,sat al vacanţei” ), parcurile, spaţiile verzi suferă astăzi de pe urma iraţionalităţii trecătorilor sau turiştilor, care poluează aceste zone.

Fiinţa umană uită, probabil, că este parte integrantă a naturii şi că, acţionând greşit asupra mediului înconjurător îl poate degrada şi tot el este cel care suportă consecinţele nefaste. Orice colţ din lume, nu doar din judeţul Botoşani, se caracterizează prin existenţa primordială a unui biotop natural, al fitocenozelor în special, iar pentru protejarea cât mai eficientă a acestora, omul are ultimul cuvânt.Natura trebuie văzută în toată plenitudinea şi complexitatea sa ca un univers ambiental.

Sub îndrumările atente ale doamnei conf.dr.Angela Lupaşcu, am încercat să realizez lucrarea intitulată ,,ASPECTE BIOGEOGRAFICE DIN JUDEŢUL BOTOŞANI”care să surprindă specificul biogeografic al judeţului, prin analiza câtorva asociaţii vegetale,conturând o imagine de ansamblu a ceea ce presupune flora şi fauna Botoşaniului.

Prin această lucrare sper să aduc o mică contribuţie, este adevărat mai puţin însemnată decât cea a marilor publicaţii ştiinţifice şi cercetărilor minuţioase, la cunoaşterea floristică şi faunistică a judeţului Botoşani, încercând să îmbin informaţiile din

literatura de specialitate cu datele obţinute de la cele mai reprezentative instituţii geografice , dar şi câteva aspecte observate în teren.

Pe această cale aş dori să-mi exprim profunda recunoştinţă şi imensa stimă şi preţuire pentru doamna conf.dr. Angela Lupaşcu , mulţumindu-i totodată pentru sfaturile şi sprijinul acordat, prin punerea la dispoziţie a unei valoroase bibliografii în vederea elaborării acestei lucrări.

Cap.1 Istoricul cercetărilor fizico-geografice şi biogeografice

Până la V.Băcăuanu nu a existat nici o lucrare care să se fi ocupat în mod deosebit de geomorfologia Câmpiei Moldovei.În literatura geografică şi geologică se găsesc însă numeroase date referitoare la morfografia, geneza şi evoluţia reliefului în ansamblu sau cu privire la unele teritorii mai restrânse ce au constituit obiectul unor studii de specialitate.

Ţinând cont de timpul şi condiţiile în care s-au efectuat, însemnările, observaţiile şi studiile referitoare la acest teritoriu din care face parte şi judeţul Botoşani, se pot grupa 4 etape: