Dinamica și Perspectivele Rețelei Feroviare din Moldova și Republica Moldova

Capitolul I.1

Introducere

Actualitatea și importanța tematicii abordate. Dezvoltarea economică europeană manifestă o dinamică absolută și are în vedere printre altele asigurarea unor rute de transport rapid pan-europene, atât pentru schimburile de mărfuri cât și pentru fluxurile de pasageri fie ei angrenați sau nu în procese economice. O atenție deosebită este îndreptată asupra creșterii vitezei de deplasare a bunurilor, serviciilor si pasagerilor, reducerea poluării asupra mediului înconjurător, iar aceste deziderate asigură căilor ferate şansa unei dezvoltări durabile, în condiţii de concurenţă loială cu celelalte mijloace de transport. O. Groza , I. Muntele. (1998) în lucrarea L'efficacité du réseau ferroviaire et l'accessibilité territoriale en Roumanie, Revue Roumaine de Geographie, p.15-28, identifică o serie de deficiențe ale rețelei de căi ferate ce deservește teritoriul României, într-o analiză fundamentată pe logici economice și spțiale, menite să ofere o diagnoză a sistemului de transport feroviar românesc.

Analiza asupra caracteristicilor segmentului de rețea feroviară din arealul nord-estic al României, definit ca Moldova apuseană( I. Muntele, 2002), ce reprezintă interfața către spațiul CSI a structurilor de transport ale Uniunii Europene, concomitent cu integrarea în analiză a rețelei feroviare a Republicii Moldova, se încadrează în recomandările adoptate de către Consiliul European de la Goteborg, ale cărui concluzii fac referire la eliminarea blocajelor, generate de existența rețelelor feroviare cu ecartament diferit, modernizarea rutelor integrate coridoarelor de transport pan-europene, precum şi creșterea gradului de accesibilitate în zonele de la frontierele Uniunii.

La nivel european se creionează strategii de integrare a pieţelor est-europene în Piaţa Unică, iar în ceea ce priveşte transportul feroviar propunerile sunt pentru înființarea unei Reţele Europene Integrată a Căilor Ferate. Rolul statelor aflate la frontiera estică a Uniunii( România, Polonia, Ungaria) în asigurarea fluxurilor economice dinspre spațiul ex-sovietic crește semnificativ, pe măsură ce piaţa comunitară se dezvoltă.

I.2 Contextul spațial

Problematica analizată în cadrul lucrării de față, impune stabilirea limitelor spațiale ale arealului la care se face referire. Frontierele convenționale ale Moldovei au suferit fluctuații în timp, raportate la contextul geopolitic est-european, rezultând fie structuri politice autonome, fie teritorii alienate , integrate administrativ unor structuri statale din vecinătate.

Din rațiuni practice analiza dinamicii feroviare și a perspectivelor de dezvoltare în vederea asigurării unor conexiuni, optime și firești între două state ce au la bază o evoluție istorică comună, într-o formă sau alta și ale căror viziuni economice sunt îndreptate spre Piața Unică europeană , ne vom rezuma la limitele administrative ale Republicii Moldova și ale celor opt județe moldovenești din România. “Astăzi există practic două Moldove: una apuseană complet integrată în spațiul românesc și o alta răsăriteană, aflată încă în negura ultimului imperiu est-european, cel ex-sovietic” afirmă I.Muntele( Populația Moldovei în ultimii 200 de ani, Ed. Corson, Iași, 1998, p.3). Afirmația surprinde într-un mod extrem de pertinent, contextul actual, caracterizat de existența unei structuri politice la Est de Prut, marcată de repetate schimbări de ordin teritorial, flancată de sectoare ce aparțin Ucrainei, a cărei tendință de reintegrare în logica spațială și economică contemporană a Europei, se manifestă în mod deschis.

Vom considera prin urmare limitele istorice ale principatului Moldovei de după 1812 ca fiind Moldova apuseană, așa cum o definește I. Muntele precum și cele ale guberniei Basarabiei, în cadrul demersului evolutiv-istoric, iar în ceea ce privește analiza perspectivelor și contextului de dezvoltare limitele administrative ale județelor moldovenești, precum și frontierele recunoscute ale Republicii Moldova.