Precipitațiile atmosferice, hazardurile și riscurile pluviometrice și influența lor asupra mediului geografic al Municipiului Fălticeni

INTRODUCERE

Lucrarea de licenţă „Precipitaţiile atmosferice, hazardurile şi riscurile pluviometrice şi influenţa lor asupra mediului geografic al municipiului Fălticeni” este o lucrare generală care îşi propune să evidenţieze pluviometria oraşului Fălticeni şi al împrejurimilor, cât şi unele schimbări care au avut loc de-a lungul ultimilor ani în caracteristicile pluviometrice.

Acest studiu pluviometric al Fălticeniului este o lucrare care vrea să completeze informaţiile ştiinţifice de natură climatologică ce există deja pentru acest areal geografic şi să prezinte, pentru prima dată pe baza unui fond de date amplu, schimbările pluviometrice survenite odată cu creşterea oraşului şi a industrializării.

Prin elaborarea acestei lucrări am încercat să pun în practică o parte din cunoştinţele acumulate de-a lungul celor trei ani universitari, mai ales la desciplinele de specialitate (Meteorologie, Climatologie).

Motivaţia alegerii acestei teme pentru lucrarea de licenţă rezultă din faptul că subiectul în sine este generos, amplu, de mare actualitate şi importanţă.

Meteorologia este o ramură a ştiinţelor geografice şi are ca obiect studierea atmosferei şi a fenomenelor care se produc în cuprinsul acesteia. Este o ştiinţă a naturii, o ştiinţă cu un specific bine determinat.

Faptul că întreaga noastră activitate este strâns influenţată de schimbările care au loc în atmosferă, că însăşi condiţiile de viaţă sunt în general puternic influenţate de aspectul vremii, a făcut ca meteorologia să ocupe un loc important în rândul ştiinţelor naturii.

„Vremea şi clima” influenţează activitatea oamenilor şi dirijează chiar economia regiunilor unei ţări.

În agricultură meteorologia ocupă un loc din ce în ce mai important. Cercetarea regimului termic şi de umezeală a solului, legat de diferite faze de dezvoltare biologică a plantelor, a făcut să se dezvolte o nouă ramură a acestei ştiinţe: agrometeorologia.

Medicina modernă ţine în permanenţă cont de influenţa factorilor atmosferici asupra modului cum evoluează diferitele maladii. În marile clinici pe lângă medici, lucrează meteorologi care dau indicaţii asupra variaţiei factorilor atmosferici.

Amploarea marilor construcţii publice şi industriale nu este de conceput fără cunoaşterea în prealabil a particularităţilor climatice ale regiunilor respective. Prin reluarea în consideraţii sau printr-o cunoaştere insuficientă a datelor meteorologice, au fost şi pot fi prilejuite pagube enorme.

Fondul de date de bază utilizat se compune din parametrii climatici ai diferitelor elemente şi fenomene pluviometrice din perioada 1961 – 2009, extrase din arhivele Staţiei Meteorologice Suceava şi a Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni. Aceste date au folosit la calcularea altor indicatori climatici (medii lunare, semestriale, anuale).

Metodele de bază cel mai frecvent folosite în întocmirea studiului au fost cea a analizei, comparaţiei şi matematice.

Este evident că demersul meu ştiinţific nu ar fi fost posibil fără sprijinul şi îndrumările competente ale domnului lector univ. dr. Dumitru Mihăilă, conducătorul ştiinţific al acestei lucrări, căruia îi mulţumesc în mod deosebit pe această cale.

Mulţumirile mele se îndreaptă de asemenea şi către întregul colectiv de cadre didactice de la Departamentul de Geografia Turismului din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, care mi-au îndrumat primii paşi în descoperirea realităţilor geografice atât de complexe şi mi-au format primele deprinderi în cercetarea geografică.

Mulţumesc tuturor instituţiilor care au avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziţie toate datele şi documentaţia de care am avut nevoie pentru lucrarea de faţă, în special Staţia Meteorologică Suceava, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava şi, nu în ultimul rând, Primăria Municipiului Fălticeni.

Capitolul 1. SCURT ISTORIC AL OBSERVAŢIILOR ŞI CERCETĂRILOR PLUVIOMETRICE DIN PODIŞUL SUCEVEI ŞI AL FĂLTICENIULUI

Existenţa unor diferenţieri în clima părţii de nord-est a teritoriului României a fost de mult sesizată. Informaţii răzleţe asupra unor trăsături climatice ale acestei regiuni apar în documente oficiale, cronici, sau lucrări literare. Aceste informaţii erau sumare şi cu un grad mare de subiectivism, datorită lipsei observaţiilor instrumentale. Ele se refereau în special la fenomenele atmosferice manifestate cu pregnanţă, aşa cum sunt grindina, gerurile puternice, ninsorile abundente, ploile care provocau inundaţii, secetele etc.

Aprecieri asupra climei se găsesc în „Letopiseţul Moldovei” din 1640. Grigore Ureche consemnează anul 1504 ca fiind unul foarte ploios, cu mari inundaţii „peste vară au fost ploi grele şi puhoaie de apă cât s-au făcut multă înecare”, iar anul 1585 ca fiind unul extrem de secetos, „mare secetă s-au făcut în ţară, cât au secat toate izvoarele, văile, bălţile şi unde prindeau mai înainte peşte, acolo arai cu plugul”.