Studiul Geografic al Calității Locuirii în Comuna Dor Mărunt

Introducere

Calitatea locuirii este subiect recent abordat la noi, dar face parte din sfera mai largă a preocupărilor privind calitatea vieţii. Chiar şi baza bibliografică este redusă, deoarece această temă nu a suscitat interesul geografilor fie pentru ca până acum ceva timp climatul politic nu era favorabil unor astfel de preocupări ştiinţifice, fie pentru simplul motiv că este un subiect dificil, greu de abordat şi cuantificat. Însă, În prezent, prin prisma noilor tendinţe generate de influenţele vest-europene, cât şi de procesul de integrare europeană, aceasta temă a început să suscite interesul geografilor români din ramura geografiei umane dar şi a oamenilor de ştiinţă din domeniul demografic şi al statisticii demografice în general.

Am considerat interesantă şi oarecum inovatoare realizarea unei lucrări de licenţă care să trateze acest subiect, mai ales pentru un teritoriu administrativ cu specific exclusiv rural. Teritoriul administrativ prezentat aparţine comunei Dor Mărunt, iar analiza vizează atât comuna în ansamblu cât şi localităţile componente în parte.

Dacă pentru mediul urban, baza bibliografica românească este redusă dar existentă, în ceea ce priveşte mediul rural aceasta lipseşte aproape cu desăvârşire. Totuşi, aspecte ale locuirii rurale şi a vieţii rurale, au fost analizate şi comentate de diverşi autori, însă lucrările acestora nu vizau tocmai acest subiect, şi ca urmare nu-l tratau din toate punctele de vedere.

La prezentarea şi explicarea consideraţiilor şi concluziilor privind calitatea locuirii, atât pentru înfăţişarea expresivă a datelor dar şi ca metode de extragere a informaţiilor valoroase, am folosit tehnici de analiză geografică moderne, precum analizele SWOT cât şi tehnicile de geografie computerizată. Multe dintre capitole conţin grafice descriptive şi fotografii menite să întregească explicaţiile şi să ofere o viziune cât mai precisă asupra diverselor aspecte prezentate.

Capitolul 1. Repere naturale şi istorice ale comunei

1.1 Poziţia geografică a comunei

La nivel naţional, comuna Dor Mărunt se situează în partea de Sud-Est a ţării, la aproximativ 30 km de fluviul Dunărea şi respectiv graniţa cu Bulgaria.

Poziţia matematică este definită de coordonatele geografice: 27º0’13,177” longitudine estică şi 44º27’43,632” latitudine nordică, iar ca repere mai importante, comuna este încadrată de paralele de 44º şi 45º iar meridianul de 27º trece aproape de centrul geometric al comunei, după cum se poate observa şi în harta localizării geografice (Fig. 1).

Comuna Dor Mărunt aparţine din punct de vedere administrativ, Judeţului Călăraşi, localizându-se în partea Central-Nordică a acestuia.

Ca unitate teritorial-administrativă însumează suprafaţa de 15.600 ha şi include în cadrul său următoarele localităţi componente (sate): Dor Mărunt, Dâlga, Înfrăţirea, Ogoru şi Pelinu.

Fig. 1: Harta localizării geografice (sursa)

Cadrul natural

Comuna Dor Mărunt se situează în mănoasa câmpie a Bărăganului Sudic, în partea de vest a acestei bogate câmpii.

Din punct de vedere climatic, zona studiată aparţine sectorului cu climă continentală şi se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii nu prea abundente care cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuitaţi repetate ale stratului de zăpada şi repetate cicluri de îngheţ-dezgheţ.

Principalele caracteristici meteorologice ale comunei sunt următoarele:

Temperatura aerului:

- Temperatura medie anuală: 10,8 ºC

- Temperatura medie a lunii ianuarie: -2,5 ºC

- Temperatura medie a lunii iulie: 22,0 ºC

- Temperatura maximă absolută: 41,1 ºC

Precipitaţiile atmosferice:

- Cantităţi medii anuale: 600 mm

- Cantităţi medii lunare cele mai mari 65 mm

- Cantităţi medii lunare cele mai mici 45 mm

- Cantitatea maximă căzuta în 24 ore 107,7 mm

Caracteristici geotehnice

Adâncimea de îngheţ în terenul natural este de 0,70 – 0,80 m.

Din punct de vedere hidrogeologic, apa subterană variază în mod normal în intervalul 5 – 10 metri. Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat în forajul executat în amplasament, pana la adâncimea de 6 m de la cota terenului actual.