Valorificarea bazelor de date la nivel raional din Republica Moldova

Introducere

Deoarece secolul al XXI-lea se caracterizează printr-un apogeu în ceea ce priveşte cuantificarea societăţii în care trăim, este important de a înţelege rostul şi scopul bazelor de date statistice care descriu spaţiul în şiruri de cifre. Pornind de la simple recensăminte ale populaţiei încă din secolul al XVIII-lea, Republica Moldova în prezent poate fi analizată din punctul de vedere a unei serii de indicatori din 20 de domenii şi 63 de subdomenii statistice, oferiţi doar de Biroul Naţional de Statistică al republicii. Diversificarea şi detalierea lor continuă, răspunde necesităţii unei societăţi moderne care nu mai este evaluată din punct de vedere subiectiv, ci doar obiectiv şi cantitativ atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Dat fiind faptul că importanţa datelor statistice creşte odată cu timpul, este necesar de a le valorifica şi a le folosi ca un instrument de educare a populaţiei reliefând diferitele aspecte ale vieţii economice, sociale şi culturale ale Republicii Moldova punând accentul mai ales pe dezvăluirea problemelor ce persistă în respectivele domenii, gravitatea lor şi viitoarele perspective.

Pertinenţa, importanţa şi originalitatea acestui studiu rezidă în faptul că este util de a cunoaşte aspectele socio-demografice şi culturale începând cu cele mai mici unităţi administrative ale Republicii Moldova, în cazul respectiv fiind comunele, care reprezintă nişte celule ale spaţiului moldav şi care determină mai apoi caracteristicile principale la nivel naţional. Dat fiind faptul că datele oferite de Biroul Naţional de Statistică, principalul furnizor de date statistice pentru Republica Moldova atât la nivel intern cât şi extern, în ceea ce priveşte nivelul comunal sunt prezentate într-un număr infim de indicatori (doar trei), aceştia din urmă au fost folosiţi pentru a contura specificul raional din punct de vedere statistic şi de a înţelege rolul lor în agregarea datelor statistice la un nivel superior, cum ar fi cel raional şi naţional. Accentul lucrării este însă pus pe bazele de date la nivel raional care permite a individualiza fiecare raion, a înţelege şi depista microprocesele de la această scară şi efectele lor în plan naţional. Disecarea problemelor ce privesc fiecare unitate-administrativă centrală, capătă o relevanţă mult mai mare decât în peransamblul republicii deoarece succesul unei politici de revitalizare economică sau geodemografică constă în cunoaşterea aspectelor particulare şi detaliate ale celulelor spaţiale. Însă, pentru a atinge scopul propus în lucrarea respectivă, de a valorifica bazele de date la nivel raional din Republica Moldova, a fost necesar de parcurs o serie de etape care să permită obţinerea rezultatului reprezentat sub forma unor hărţi tematice.

O succesiune coerentă referitoare la teorie şi practică a fost structurată în mai multe capitole. În capitolul I se realizează o incursiune în tema lucrării prin abordarea mai multor definiţii şi termeni ce ţin de datele statistice, spaţiale, metadate şi alte concepte logic relaţionate şi necesare de a înţelege importanţa şi rolul acestora. Capitolul II aduce informaţii exacte în ceea ce priveşte situaţia Republicii Moldova din punct de vedere statistic prin descrierea tuturor furnizorilor de date statistice, atât naţionali cât şi internaţionali, cu rol determinant în poziţionarea republicii pe arena internaţională din simplul considerent că varietatea şi numărul indicatorilor, indică nivelul de dezvoltare al unei ţări. Miezul lucrării este concentrat în capitolele III şi IV unde printr-o serie elaborioasă de etape sunt descrise măsurile practice de prelucrare a datelor statistice care sunt necesare ulterior agregării limitelor comunale şi a dizolvării lor pentru a obţine limitele raionale care, vor reprezenta platforma produsului final şi anume hărţile. Tot aici, în ambele capitole, se cristalizează o serie de probleme ce ţin atât de datele statistice, referitor la absenţa datelor pentru unele unităţi spaţiale (în special Transnistria), cât şi de noul fond de hartă obţinut ce evidenţiază carenţe la nivel spaţial succedate din problema anterioara. Fiind vorba de nişte lacune prea mari, ce ţin de instituţia furnizoare de date statistice, nu au putut fi oferite soluţii concrete care să rezolve aceste probleme. Capitolul V reprezintă rezultatul muncii realizate în toate celelalte capitole prin ilustrarea unei serii de indicatori pertinenţi şi importanţi referitori la situaţia socio-economică a Republicii Moldova ce o caracterizează în special pentru perioada anilor 2008-2009.

Aşadar, lucrarea respectivă este axată în principal pe un suport teoretic şi un altul practic care materializează prima parte şi aduce exemple concrete în ceea ce priveşte posibilităţile de valorificare a unor baze de date statistice care aparent sunt inaccesibile de înţeles pentru publicul larg fără o pregătire de specialitate. Simplificarea informaţiei numerice şi reprezentarea ei sub formă cartografică îndeplineşte condiţia esenţială a acestei lucrări şi denotă importanţa acestora în educarea societăţii privitor la problemele acesteia ce sunt ascunse printr-o serie finită de cifre greu de analizat şi înţeles.