Cuprins
- CAP. I. MEMORIU JUSTIFICATIV 3
- I.1.Obiectivul proiectului 3
- I.2. Istoria ciocolatei 3
- I.3.Analiza comparativa a tehnologiilor din tara si strainatate pentru realizarea productiei proiectate 6
- Principalele tipuri de ciocolata tablete 7
- I.4.Alegererea si descrierea temei adoptate 9
- 1.Preparare masa ciocolata 10
- 2. Rafinarea 10
- 3. Modelarea ciocolatei 11
- 4. Ambalarea 14
- 5.Depozitarea 14
- I.5. Principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare si ale produsului finit 15
- Cacao si untul de cacao 15
- Teobromina 17
- Tipuri de cacao pentru fabricarea ciocolatei: 18
- Recoltarea boabelor de cacao 19
- Fermentarea si uscarea 19
- Prajirea 20
- Macinarea 20
- Amestecarea 21
- Untul de cacao 21
- Pudra de cacao 22
- Laptele praf 23
- Zaharul tos 24
- Lecitina 24
- Vanilia 26
- Pag.
- Vanilina 27
- Ciocolata 27
- CAP. II - MEMORIU TEHNIC 30
- II.1. Calculul bilanţului de materiale 30
- 1. Amestecare 30
- 2. Malaxare 31
- 3.Rafinare 31
- 4. Consare 32
- 5. Temperare 33
- 6.Turnare în forme 33
- 7. Răcire 34
- 8.Ambalare 34
- 9.Depozitarea 35
- II.2. Proiectarea si implementarea planului HACCP 36
- Construirea diagramei de flux tehnologic 50
- II. 3.Masuri de protectia muncii, psi si igiena muncii 57
- Masuri de tehnica a securitatii muncii 58
- Concluzii 58
- Bibliografie 59
Extras din licență
III TEMA SPECIALA 60
Efectul mecanic de ultrasunete aplicat pentru sporirea solubilitatii alcaloizilor
purinici 60
Materiale si metode 61
Rezultate si propuneri 61
Concluzii 64
Bibliografie 65
CAP. I. MEMORIU JUSTIFICATIV
I.1.Obiectivul proiectului
Proiectare unei linii de obtinere a ciocolatei cu lapte, cosarata si ambalata.
Capacitatea de productie: 150 kg ciocolata/24h.
Profilul de productie; Sectia este proiectata in vederea obtinerii ciocolatei cu lapte.
I.2. Istoria ciocolatei
Istoria ciocolatei incepe o data cu descoperirea Americii, cand Cristofor Columb s-a intors din a 4-a lui calatorie in lumea “noua” a adus regelui Ferdinand si reginei Izabela,boabe de cacao. In timpul invaziei in Mexic a lui Herman Cortes in 1519, indienii azteci au fost gasiti folosind boabe de cacao in prepararea unei bauturi regesti numita “chocolatl”adica lichid ferbinte. Tratau aceasta bautura ca fiind mancarea zeilor. Chocolatl era foarte amara drept pentru care Cortes si insotitorii lui au emis ideea indulcirii ei cu trestie de zahar. Tot ei au luat aceasta bautura in Spania si au imbunatatit-o punandu-i scortisoara si vanilie. Au decis ca bautura are un gust mai bun daca este ferbinte. Noua bautura a prins foarte bine mai ales la aristocratii spanioli. Spaniolii au inceput sa planteze cacao in coloniile lor dand nastere unei afaceri prospere. Ei au tinut secret aceasta industrie, multe sute de ani dar niste calugari spanioli au lasat pana la urma ca secretul sa scape. Aceasta bautura s-a raspandit repede in Europa si in 1657 si a parut una din cele mai faimoase case englezesti de ciocolata.
In 1828 au aparut tehnici mecanizate de macinare a boabelor de cacao,(piesa pentru boabe de cacao) care a adus la scaderea pretului ciocolatei. Datorita acestei prese a fost imbunatatita si bautura din cacao pentru ca prin presare era stoarsa grasimea pe care o contineau boabele de cacao.
In secolul XIX-lea au fost doua mari revolutii in istoria ciocolatei: o companie engeza a produs prima ciocolata solida de mancat ciocolata fondanta,fina si matasoasa, iar in 1876 elvetianul Daniel Peter a introdus laptele in ciocolata si a creat un produs care si astazi aduce bucurie ,ciocolata cu lapte.
In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata. In present guvernul American ii recunoaste rolul:
Ciocolata face parte din reteta soldatilor americani inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial si este nelipsita din dieta astronautilor.
Printre mayasi, ciocolata nu avea numai valoare lituarica si comerciala.
Untul de cacao era folosit ca un balsam pentru ingrijirea degeraturilor si arsurilor, pentru protectie solara, dar si pentru a ingriji maladii de ficat si plamani.
Untul de cacao era administrat celor ce explorau jungla, pentru a-i feri de muscaturile de sarpe.
Vindecatorii azteci preparau, din boabe de cacao, o pasta densa. Ea era apoi diluata sub forma de bautura, oferita in cazuri diferite de febra. Aztecii foloseau propria lor versiune de ciocolata calda, cu arome specifice. Insa ciocolata azteca nu era servita niciodata fierbinte, din motive ce nu au fost pe deplin elucidate: nu se stie daca ele tin de consideratii practice, medicale sau numai de chestiuni de rit, legate de cultul zeilor consumatori de ciocolata. Este foarte probabil sa fi fost vorba de ambele. Cert este ca acest popor s-a dovedit un fin observator al efectelor fructului arborelui de cacao.
Ciocolata, mai ales combinata cu porumbul era oferita celor ce sufereau de malnutritie, dar era prevazuta si in dietele persoanelor aztece obeze. Ciocolata era data pe post de digestive si se atribuiau proprietati purgative, dar si de stimulare a evacuarii urinei la persoanele care sufereau de rinichi.
O data cu dominatia europeana si cu modificarea radicala a retetei bauturii, o parte din vechile proprietati ale alimentului picant al zeilor, pe nume “xocolatl”sunt transferate delicatesei noi si dulci numite ciocolata.
Totusi se inregistreza o inevitabila schimbare de abordare, care nu poate ramane fara consecinte. Daca pentru europeni suferinta era consecinta bolii, pentru indieni aceasta era forma de expresie a dezechilibrului in care omul respectiv se afla cu natura.
La inceputul anilor 1600, mediculul spaniol Antonio Comenero De Ledesma vorbea deja de felul in care ciocolata afecteaza dispozitia; el spunea ca obiectului pasiunii sale, uneori, cele mari alese dintre binefaceri, dar alteori cele mai adanci ciocolata ii face pe oameni mai prietenosi si ii “incita sa faca dragoste”. Inca de atunci medicii si-au dat seama ca ciocolata e un remediu sa conceapa mai usor copii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria Obtinerii Ciocolatei cu Lapte Ambalata.doc