Trupe de Elita in Antichitate - Garda Pretoriana

Imagine preview
(8/10)

Aceasta licenta trateaza Trupe de Elita in Antichitate - Garda Pretoriana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 74 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Istorie Universala

Cuprins

Lista anexelor
Introducere
Cap. 1 – Originile şi Evoluţia Armatei Romane 1
Cap. 2 – Apariţia şi Evoluţia Gărzii Pretoriene 14
Cap. 3 – Garda Pretoriană în Istoriografie 21
3.1 – Tacitus 21
3.2 – Dio Cassius 24
3.3 – Propaganda 25
Cap. 4 – Garda Pretoriană: Organizare, Conducere, Echipament 29
Cap. 5 – Rolul Politic al Gărzii Pretoriene 37
Cap. 6 – Reflexii ale Gărzii Pretoriene în Epoca Modernă şi Contemporană 54
Concluzii
Bibliografie
Anexe

Extras din document

LISTA ANEXELOR

1.Grup de soldaţi pretorieni pe Columna lui Traian

2. Desen al lui Franz Eichhorst

3. Sculptură a lui Arno Breker

4.Gata de luptă sculptură de Arno Breker

INTRODUCERE

„Puterea absolută corupe în mod absolut”.

(Lord Acton)

Lucrarea de faţă reprezintă o viziune explicativă şi interpretativă asupra uneia din cele mai controversate organizaţii din istoria Imperiului Roman. Creeată de primul împărat, Octavian Augustus, Garda Pretoriană s-a dorit a fi o unitate militară înfiinţată în scopul protejării persoanei imperatorului şi a familiei acestuia. Crearea Gărzii a fost doar una dintr-o serie de reforme politice, militare şi sociale pe care Augustus le-a făcut cu scopul de a-şi întări puterea.

De aceea primul capitol al lucrării mele este o expunere a evoluţiei armatei romane de la fondarea Romei însăşi şi până la căderea Gărzii. Am încercat astfel să stabilesc un context al apariţiei Gărzii şi felul în care ea a influenţat în primul rând lumea militară romană.

Condiţiile de formare, modul în care era organizată dar şi diferitele schimbări înregistrate în structura ei sunt subiectul următorului capitol. Garda, formată original din nouă cohorte quingenaria, din care doar trei campate în interiorul Romei ajunge la zenitul influenţei sale sub împăratul Tiberius şi sub conducerea prefectului pretorian Sejanus, să fie campată în întregime în interiorul Romei în castra praetoria.

Am căutat apoi să văd care este imaginea pretorienilor reflectată în istorie şi acesta este subiectul capitolului III. Am ales doi istorici reprezentativi ai lumii romane, pe Tacitus şi pe Dio Cassius şi am făcut o analiză comparativă a viziunii acestora asupra Gărzii. Am descoperit astfel că pretorienii nu erau văzuţi cu ochi buni din cauza poziţiei şi a influenţei de care se bucurau la Roma. Tacitus este foarte virulent la adresa lui Sejanus pe care îl numeşte corupt şi trădător iar Dio Cassius îi dispreţuieşte pe aceşti „soldaţi fără onoare”, a căror „loialitate trebuia cumpărată cu aur”.

Acestui capitol i-am adăugat o secţiune intitulată „Propaganda”, în care am urmărit imaginea pretorienilor pe monumentele publice atât pe cele din epoca romană cât şi din cea modernă şi contemporană. Am subliniat în acelaşi timp felul în care imaginea soldaţilor romani în general şi a pretorienilor în special a fost folosită în ample campanii propagandistice propriu-zise de la Imperiul Roman până la propaganda Partidului Nazist German sau a Partidului Fascist Italian.

Am urmărit apoi să aprofundez structurile acestor organizaţii. Echipamentul specific al pretorienilor, scorpionul roşu care-l aveau drept simbol, felul unic în care erau organizaţi şi plătiţi dar şi schimbările care s-au petrecut de-a lungul secolelor de existenţă ale Gărzii în aceste aspecte sunt subiectul capitolului IV al lucrării mele.

Tacitus, Dio Cassius sau alţi istorici de factură modernă sau contemporană au condamnat sau au admirat rolul politic pe care Garda l-a jucat de-a lungul secolelor sale de existenţă. Felul în care Garda aduce la putere împăraţi dar îi şi asasinează sau îndepărtează când aceştia refuză să le mai servească interesele m-a fascinat profund. Am dedicat cel mai vast capitol al lucrării mele tocmai acestei influenţe.

Fisiere in arhiva (1):

  • Trupe de Elita in Antichitate - Garda Pretoriana.doc