Lucrare de licență

INTRODUCERE

În condiţiile actuale aîe economiei de piaţă, o problemă importană pentru orice societate care are ca obiect de activitate producţia de repere necesare în construcţia de maşini o constituie acapararea de noi pieţe pentru produsele fabricate şi impunerea pe vechile pieţe.Acest lucru se poate realiza prin creşterea gradului de precizie şi reducerea costului produselor realizate.

Realizarea celor scrise mai sus este posibilă prin introducerea în producţie a unor maşini unelte cu grad înalt de complexitate şi automatizare cum ar fi: centrele de prelucrare, maşini unelte cu comandă numerică.

Prin introducerea comenzilor numerice a fost automatizat în mod eficient procesul de aşchiere a metalelor în producţia de serii mici şi mijlocii dominantă în industria constructoare de maşini şi s-a realizat premiza fundamentală pentru automatizarea procesului de producţie în întregimea lui.

Evoluţia sistemelor de comandă numerică este caracterizată în special, de înlocuirea tehnicii cablajelor rigide prin tehnica C.N.C., utilizarea în structura sistemelor de comandă de tip C.N.C. a microprocesoarelor, circuitelor integrate şi a unor memorii evoluate.

Pe lângă realizarea funcţiunilor de comandă şi control, specifice unui echipament de comandă numerică convenţională, sistemul C.N.C. a permis extinderea posibilităţilor de funcţionare în noi direcţii (supervizarea procesului, tehnologic, comandă adaptivă, optimizarea regimului de aşchiere), simplificarea procesului de programare, reducerea costului sistemelor de comandă numerică, creşterea fiabilităţii sistemului.

CAP. 1 SISTEME DE CONTROL UTILIZATE IN

FABRICAŢIA ROŢILOR DINTATE CILINDRICE

1.1.Generalităţi privind sisteme, mijloace şi instalaţii de, măsurare.

Pentru a efectua o măsurare este necesar ca, in condiţii determinate să existe în interacţiune trei elemente: măsurandul, mijlocul de măsurare şi receptorul.

Măsurandul ca purtător al mărimii de măsurat, transmite o anumită informaţie „ Yi ” care reprezintă semnalul (sau funcţia ) de intrare în mijlocul de măsurare, care după o prelucrare o livrează receptorului sub forma semnalului de ieşire „ Ye ”. Aceasta reprezintă valoarea măsurată. Cele două semnale se numesc semnale de măsurare. După conţinutul informaţional semnalele pot fi : analoage sau discrete.

Semnalele discrete corespund unei mărimi de măsurat cuantificabilă, fiind obţinută prin tratarea unui ansamblu de semnale logice.

Semnalele analoage corespund unei mărimi fizice cu variaţie necuantificată ale căror valori sunt semnificative în interiorul unui domeniu specificat.

Mijloacele de măsurare sunt acele mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ mărimile de măsurat. Mijloacele de măsurare pot fi considerate ca " cutie neagră" pentru care mărimea de măsurat reprezintă semnalul de intrare iar valoarea măsurată: semnalul de ieşire.

Aparatele de măsurare. Un aparat de măsurare care conţine cel puţin o măsură şi care este situat în fluxul semnaluiui.

Instalaţii de măsurare. O instalaţie de măsurare reprezintă un mijloc de măsurare format din mai multe măsuri şi aparate de măsurare situate în fluxul semnalului sau auxiliare, dar care livrează energia auxiliară necesară menţinerii funcţiunii instalaţiei, pentru captarea, adaptarea unui semnal de măsurare şi emiterea valorii măsurate ca " imagine" a mărimii de

măsurat.

Reunirea mai multor mijloace de măsurare formează un sistem de măsurare .

Legarea aparatelor de măsurare într-un mod corespunzător naturii fizice a semnalului de măsurare se realizează prin conductori de semnale (conductori electrici, conducte de presiune, legături optice şi altele). Conductorii de semnale ai căror proprietăţi influenţează rezultatul măsurării se numesc conductori de măsurare,