Lucrare asistențe medicale - îngrijirea pacienței cu leuzie fiziologică

CAPITOLUL I

1.1. Prezentarea noţiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminine

Aparatul genital se compune din:

- organe genitale interne

- organe genitale externe

- glande anexe

Organele genitale externe cuprind:

- muntele lui Venus

- labiile mari si mici

- organele erectile

Organele genitale interne sunt reprezentate de:

- vagin

- tuba (trompa) uterina

- ovarul

Organele genitale externe sunt situate la nivelul perineului. Ele sunt sub denumirea de vulva si sunt reprezentate prin: formaţiunile iabiale, spaţiul interlabia! si aparatul erectil. Formaţiunile labiale sunt nişte pliuri ale pielii, care mărginesc părţile laterale ale vulvei. Ele sunt de 2 feluri: labiile (buzele) mari si labiile mici.

Labiile mari mărginesc părţile externe ale vulvei. Fata externa a lor este acoperita cu fire de par, fata interna este o mucoasa umeda.

Labiile mici (nimfele) sunt aşezate înăuntrul labiilor mari, fiind paralele cu acestea, mai scurte si mai groase. Spaţiul interlabial

Spaţiul dintre labiile mari poarta denumirea de deschidere vulvara, iar spaţiul mărginit de labiile mici determina vestibulul vaginului.

Aparatul erectil

Este reprezentat prin clitoris si bulbii vaginului. Clitorisul este situat in partea antero-superioara a vufvei. Bulbii vaginului inconjoara uretra si intrarea in vagin.

Organele genitale interne:

Vaginul- este conduct musculo-membranos lung de 9 crn, turtit antero¬posterior care se continua in sus cu uterul, iar in jos se deschide in spaţiul dintre cele doua labii mari prin orificiul vaginal. Peretele anterior al vaginului vine in raport cu vezica urinara, iar peretele posterior, cu rectul si excavatia recto-uterina. Superior se insera pe porţiunea vaginala a corpului uterin formând fundul de sac vaginal. Peretele vaginului este atcatuit din: tunica exterioara, tunica medie si tunica interna, perete care prezintă modificări morfologice si histochimice in raport cu cantitatea de hormoni ovarieni, ceea ce permite o apreciere a funcţiei ovarului. PH-ul vaginal variaza intre 4-4,8 (acid) in faza luteinica, ajungand la 8 in timpul menstrei. In vagin exista o flora microbiana saprofita constituita in mare parte din bacilli Dordelein. Aceasta flora se schimba in fiecare etapa a vieţii femeii (pubertate, sarcina, menopauza, contraceptie).

Uterul - este un organ musculo-cavitar nepereche, situat in pelvis, deasupra vaginului, intre vezica urinara si rect. Are rolul sa primeasca ovulul fecundat, sa-l protejeze si sa-l elimine dupa 270-280 de zile. Uterul are aproximativ forma de para, cu extremitatea superioara mai mare (corpul uterin) din care pleaca trompele uterine si cea inferioara stramta (colul uterin). Intre corp si col se gaseste o porţiune numita istm care in ultimele 3 luni de sarcina formeaza segmentul inferior.

Trompele uterine (salpinge) - sunt 2 conducte in forma de trompeta, cate una de fiecare parte a uterului, facand legătură intre uter si ovar. Conduc ovulul captat din cavitatea abdominala pana la locul de intalnire cu spermatozoidul si dupa aceea, oul sau zigotul, către cavitatea uterina unde se nideaza.

Procesele inflamatorii pot determina infundarea trompelor urmata de sterilitate.

Ovarele- sunt glande perechi cu dubla funcţie, excretorie de producere a celulelor sexuale feminine si secretorie de producere a hormonilor. Pe suprafaţa ovarelor exista mici vezicule (foliculi ovarieni de Graaf) in număr aproximativ de 400.000. La nivelul foliculului are loc maturarea celulelor sexuale dupa care, ovulul este expulzat împreuna cu o cantitate de lichid in cavitatea abdominala. La locul ruperii foliculului se dezvolta corpul galben, care secreta progesteron.

Glandele anexe sunt:

a) Glandele lui Bartholin situate de o parte si de alta a orificiului vaginal, glandele lui Skene situate in apropierea uretrei, glandele vestibulare.

b) Glandele mamare sunt doua organe pereche cu rol esenţial in hranirea nou- născutului. încep sa se dezvolte mai vizibil in timpul pubertatii si foarte mult in timpul sarcinii si alaptarii.

1.2. Prezentarea teoretica a bolii

1.2.1. Noţiuni elementare despre sarcina si naştere

Fecundatia - este procesul de contopire a celulelor sexuale masculine cu cele feminine in urma caruia rezulta oul sau zigotul. Are loc in treimea externa a tromf^i de unde migreaza, in mod normal, către cavitatea uterina.

Nidatia - consta in fixarea oului in cavitate, de obicei in zona fundului uterin.

Sarcina - dezvoltarea produsului de concepţie si starea fiziologica in care se gaseste femeia din momentul fecundării si pana la momentul expulziei.

Naşterea - reprezintă totalitatea fenomenelor active si pasive care duc la expulzia pe cai naturale a produsului de concepţie.

Travaliul - reprezintă totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de concepţie.