Cuprins
- CAPITOLUL I
- 1.1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a scoartei cerebrale
- 1.1.1. Anatomia si fiziologia scoartei cerebrale
- 1.2. Prezentarea teoretica a bolii
- 1.2.1. Definitie
- 1.2.2. Etiologie
- 1.2.3. Patogenia tulburarii depresive reactive
- 1.2.4. Simptomatologie
- 1.2.5. Tratament
- 1.2.6. Evolutie si prognostic
- CAPITOLUL II
- 2.1. Supravegherea bolnavului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune
- 2.1.1. Internarea pacientului in spital
- 2.1.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
- 2.1.3. Pregatirea patului si accesoriilor lui
- 2.1.4. Schimbarea lenjeriei de pat
- 2.1.5. Asigurarea igienei corporale si generale
- 2.1.6. Pozitia bolnavului in pat
- 2.1.7. Alimentatia bolnavului
- 2.1.8. Urmarirea faciesului, a functiilor vitale si vegetative
- 2.1.9. Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice
- 2.1.10. Investigatii specifice
- 2.1.11. Tratamentul
- 2.1.12. Educatia pentru sanatate. Profilaxia bolii
- 2.1.13. Externarea bolnavului
- CAPITOLUL III
- 3.1. Prezentarea cazurilor de boala
- Plan de ingrijire I
- Plan de ingrijire II
- Plan de ingrijire III
- CONCLUZII ASUPRA LUCRARII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din licență
CAPITOLUL I
1.1. PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT
1.1.1. Anatomia şi fiziologia scoarţei cerebrale
Bazele neuro-fiziologice ale depresiei
întrucât tratamentul depresiilor reactive necesită uneori chimioterapie şi antidepresive alături de psihoterapie, considerăm utilă o scurtă trecere în revistă a principalelor căi de neurotransmisie implicate în depresie (noradrenergice, serotoninergice şi dopaminergice). Mediaţia noradrenergica
La nivelul SNC, cel mai bogat în adrenalină, este locus coeruleus conectat asendent cu hipotalamusul, sistemul limbic, neirocoretexul şi cerebelul, şi descendent cu nervii begetativi bulbari.
Din punct de vedere fiziologic, nonadrenalina are rol în menţinerea şi reglarea dispoziţiei şi facilitarea funcţiei mnestice şi a performanţelor cognitive în reglarea stării de veghe - somn şi în scăderea agresivităţii comportamentale. Disfuncţia sistemului noradrenergic poate conduce la depresii, anxietate şi tulburări cognitive de gravitate diferită.
în cadrul echilibrului indeterminent din neurotrnsmisie, o relaţie specială este cea dintre noradrenergice şi serotoninergice, care duce la creşterea eliberării de noradrenalină, facilitând eliberarea crescută de serotononă, ceea ce are implicaţii deosebite în tratament. Mediaţia serotoninergică
Serotonina este un neurotransmiţător existent în sistemul reticular, nucleii rafeului dorsal şi median talamus, sistemul limbic, nucleul caudat, scoarţa cerebrală şi cerebeloasă şi substanţele cenuşii medulare. La nivelul central, serotonina participă la controlul şi reglarea unor funcţii fiziologice importante: comportamentul alimentar, termoreglare, sistem
cardiovascular, comportament emoţional, activitate sexuală, ciclu somn - veghe, funcţiile cognitive, senzoriale şi emoţionale.
Perturbarea sistemului serotoninergic poate produce tulburări anxioase, inclusiv atacuri de panică, depresie, tulburări obsesiv - compulsive posttraumatic, adicţie, schizofrenie, tulburări alimentare, tulburări de stres, demenţe, tulburări de personalitate.
Mediaţia dopaminerzică
Neuronii dopaminergici sunt grupaţi în mai multe căi cu responsabilităţi diferite: calea nigrostriatală cu rol în controlul mobilităţii, calea mezolimbică, cu rol în modularea activităţii neuroendocrine şi a comportamentului instinctual, şi calea mezocorticofrontală, cu rol de control pentru funcţiile cognitive.
Deficitul de reglare umorală a dopaminei poate produce depresie, aşa cum afectarea neuronilor implicaţi în termoreglare, poate genera sindromul neuroleptic malign, disfuncţia neuronilor, dar cu rol în motricitate determină boala Parkinson.
1.2. Prezentarea teoretică a bolii
1.2.1. Definiţie
Fenomenologia depresivă se poate întâlni în cadrul a diferite entităţi clinice cum ar fi tulburarea depresivă majoră (în trecut cunoscută sub numele de depresie endogenă), tulburarea de adaptare a dispoziţiei depresivă (cunoscută şi ca nevroză depresivă sau depresie reactivă), distimia, tulburarea mixtă anxios - depresivă, reacţia depresivă de scurtă durată.
Tulburarea depresivă reactivă este o suferinţă psihică declanşată de factori psiho-sociali şi este legată comprehensiv de biografia persoanei.
încadrabilă nosologic în categoria psihogeniilor, depresia reactivă este caracterizată de existenţa unei simptomatologii depresive de aspect nevrotic, instalată aferent unui factor stresor exogen: pierderea unei persoane dragi, a unor bunuri materiale sau poziţii sociale, afectarea sănătăţii sau schimbări bruşte, care depăşesc mecanismele de coping ale individului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Lucrare Asistente Medicale - Ingrijirea Pacientilor cu Tulburari Depresive de Tip Reactiv.doc