Pancreatită acută

INTRODUCERE

Bolile digestive ocupa un rol important in patologia medicala,ocupand locul al II-lea in morbiditatea generala si locul II-III in morbiditatea cu incapacitate de munca si invaliditate.

Frecvent,incidenta generala a pancreatitei acute este de 2-3% daca luam in considerare si formele subclinice,acest procentaj este mai mare.

Boala se intalneste la orice varsta,dar mai ales intre 30-70 ani,cu usoara predominanta la femei.

Influentele nervoase (viata neregulata,stress,trauma psihice), abuzurile alimentare,ratia alimentara incorect alcatuita, orarul neregulat al meselor, tahifagia, alimentele nespalate, nespalatul mainilor inainte de masa, lipsa de igiena in timpul mesei, detintia deficitara, sunt factori obisnuiti de risc in aparitia bolilor digestive.

Parazitii, virusurile, microbii pot genera boli care lasa adesea urme sau sechele

( hepatita acuta, febra tifoida, dizenteria ).Absenta igienei defecatiei duce la constipatie habituala cu urmari ulterioare pe toata viata ( constipatie, enterocolite cronice ).

Pancreatita acuta este un sindrom medico-chirurgical rezultat pe baza unui dezechilibru complex enzimatic, in care leziunile pancreatice se insotesc de tulburari grave generale, neuro-vasculare si proteolitice.

Imbunatatirea metodelor de diagnostic si cresterea adresabilitatii au dus la sporirea cazurilor depistate.

Fixarea termenului de pancreatita acuta a fost realizata in sensul ca, sub acest nume sunt cuprinse toate formele anatomo-clinice de la cele mai simple, la cele mai grave, chiar si atunci cand sunt insotite de alte afectiuni, in special biliare.

Frecventa mare si in continua crestere a morbiditatii si invaliditatii prin boli digestive, interesarea cu precadere a persoanelor tinere, in plina activitate profesionala, cheltuielile sociale mari, care le implica spitalizarea lor indelungata si frecventa, justifica orice eforturi materiale si spirituale pentru limitarea intinderilor.

In randul acestor eforturi se situeaza educatia sanitara a populatiei si dotarea unitatilor sanitare cu instrumentar de inalta tehnicitate si cadre bine calificate care sa previna imbolnavirile.

Cap.I - Notiuni de anatomie si fiziologie

Pancreasul este o glanda anexa a tractului digestive.

Pancreasul este o glanda cu dubla secretie - externa si interna - anexata duodenului. Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan.

Asezare – este asezat in cavitatea abdominala retroperitoneal, la nivelul primelor vertebre lombare.

Se intinde de la concavitatea doudenului pana la splina.

Culoarea roz-cenusie devine rosie in timpul activitatii.

Raporturi – La dreapta este deliminata de partea concava a duodenului, la stanga ajunge la hilul splinei, inainte se afla stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrala ( la nivelul vertebrelor lombare L1 si L2).

El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica si submezocolica.

Configuratia externa – are forma literei “J”

- este asezat in pozitie transversala

- este lung de 15-22 cm, inalt de 4-5 cm si gros de aprox. 2 cm.

Greutatea este in medie de 80 grame.

I se descriu patru parti: capul, gatul, corpul, coada.

Capul este partea cea mai voluminoasa si are forma aprox. ovala. El este inconjurat de duoden.

Gatul sau istmul pancreasului este o portiune ingusta, care leaga capul de corp.

Corpul este portiunea alungita a pancreasului, care are o pozitie aproape perpendicular ape axul vertical al corpului.

Coada este portiunea terminala a organului, care vine in raport cu splina. Ea este partea mobila a pancreasului.

Proiectia la suprafata corpului

- superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt;

- inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra ombilicului;

- la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;

- la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.

Structura pancreasului

Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti: pancreasul exocrin si pancreasul endocrin.

Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este o glanda tubulo- acinoasa, care se aseamana ca structura cu glandele salivare, de aceea a mai fost numita glanda salivara abdominala.

Pancreasul este acoperit cu o capsula fibroasa, care trimite spre interior peretii ce impart in doi lobi si lobuli.

Lobulii sunt formati din acini glandulari, acestia fiind formati la randul lor din celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor. Canaliculele excretoare unindu-se, formeaza canale excretoare, care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul Wirsung si canalul Santorini. Canalul Wirsung ( principal ) se intinde de la coada pana la cap, deschizandu-se in duoden,prin ampula lui Valter. Canalul Santorini ( accesoriu ) porneste din canalul Wirsung la nivelul corpului pancreasului si se deschide tot in duoden.

Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului pancreatic in duoden.

Sucul pancreatic este un lichid incolor, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza si lipaza.

Pancreasul ndocrine

Intre acinii glandulari din regiunea capului si a cozii, se gasesc niste celule glandulare care formeaza insulele Langerhans si care secreta hormonii: insulina, glucagonul. Celulele glandulare sunt mai mici fata de acinii glandulari, nu formeaza cavitati si canale secretoare.

In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulelor (elaboreaza si secreta glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulare A si B. Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic: celulele PP.

Vascularizatie

Arterele care vascularizeaza pancreasul provin din arterela splenica, artera hepatica si artera mezenterica superioara. Venele se aduna in vena splenica si mezenterica superioara, care se varsa in vena porta.

Limfocitele dreneaza limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligamentul spleno-pancreatic.

Inervatia

Pancreasul este inervat de filete nervoase simpatico si parasimpatice, care vin pe traiectul vaselor din plexul celiac.

Pancreasul exocrin – sucul pancreatic

Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele).