Managementul Bisericesc

PREFAŢĂ

Anul 1990 a adus mari schimbări în societatea românească. Aşa se face că şi în viaţa mea s-a produs o cotitură importantă care schimba situaţia existentă până atunci. În primăvara anului 1990 am fost invitate mai multe maici de la Sfânta Mănăstire Dintr-un Lemn la Hramul Bisericii Sf. Gheorghe din Localitatea Cugir, Judeţul Alba, localitate unde am văzut şi eu lumina zilei la 2 ianuarie 1965. Am participat cu evlavie la Sfânta Slujbă oficiată de Î.P.S. Sa Andrei, Arhiepiscopul Alba-Iuliei, înconjurat de Prea Cucernici şi Cuvioşi Preoţi slujitori.

După încheierea rugăciunilor la Biserică, toţi invitaţii au mers la o agapă (masă) oferită în cinstea praznicului. Înalt Prea Sfinţitul Andrei, a ţinut un cuvânt de suflet celor prezenţi, iar apoi a accentuat necesitatea înfiinţării în Ardeal, în special în Eparhia de Alba-Iulia a unor mănăstiri şi schituri. În acea perioadă aveam în mine o deosebită energie, un dinamism greu de potolit. Doream să realizez „ceva” trainic, să dăinuiască peste timp. Sigur, au fost foarte multe insistenţe din partea părinţilor mei, a Preoţilor Consilieri de la Sf. Arhiepiscopie (pe atunci Episcopia de Alba-Iulia) a cunoştinţelor etc. - să revenim pe locurile natale şi să putem împreună să realizăm o lucrare frumoasă şi plăcută lui Dumnezeu.

Aşa a început în primăvara anului 1990, să se pună bazele pentru înfiinţarea Sfintei Mănăstiri Oaşa, situată în Munţii Sebeşului, la o distanţă de aproximativ 40 km. de Localitatea Şugag – o comună frumoasă de deal, dar unde exista amplasat şi sediul central al unei organizări de şantier preocupată cu construcţia celor trei hidrocentrale pe Râul Sebeş. La început am fost trei maici şi un părinte duhovnic (Părintele Serafim), dar nu ne-am descurajat, ci am luptat cu toate obstacolele şi cu toate greutăţile pentru a realiza un complex monahal, aşa cum poate fi vizitat astăzi. În toate eforturile noastre am fost foarte mult sprijiniţi şi de oamenii din zonă dar şi de alţii din ţară şi străinătate. Aşa am început să mă implic în toate problemele, de orice natură pentru realizarea proiectului propus. Trebuia lucrat pe două planuri distincte: - unul duhovnicesc, pentru primirea şi formarea personalului

mănăstiresc (a maicilor şi surorilor) şi cel de-al doilea - pe plan material, construcţia tuturor spaţiilor unui locaş monahal după tradiţia mănăstirilor ortodoxe.

La Oaşa, exista atunci când am ajuns noi doar Sfânta Biserică, strămutată din

albia lacului de acumulare unde s-a aflat până la umplerea cu apă. Se lucra încă la biserică, iar după aşezarea noastră s-au montat catapeteasma cu icoanele, iconostasele şi toate celelalte, iar în 31 septembrie 1990 a fost sfinţită de Î.P.S. Andrei al Alba-Iuliei. Pe parcursul anilor s-au construit: clopotniţa, chilii şi ateliere pentru măicuţe, trapeza cu bucătăria, cămări, centrală termică proprie, brutărie, magazii şi gospodărie anexă. Mai există în lucru o clădire pentru credincioşii care vor dori să poposească pentru liniştea şi folosul slujbelor ce se săvârşesc aici. Bunul Dumnezeu a făcut o minune mare cu acest „colţ de rai” pentru că în decurs de 7-8 ani s-au putut realiza foarte multe obiective şi pe plan spiritual, dar şi pe cel material. Obştea Sf. Mănăstiri a ajuns la un număr de 25 de vieţuitori (23 maici şi surori şi 2 Preoţi duhovnici) care vegheau zi şi noapte, pentru a păstra candela aprinsă credinţei noastre strămoşeşti, şi aici pe aceste meleaguri pitoreşti. Mihail

Sadoveanu a numit această zonă în scrierile sale „Valea Frumoasei” şi într-adevăr erau locuri extraordinare pentru meditaţie, reculegere şi apropierea de Dumnezeu.

Preocupată de multe şi diverse probleme în această perioadă, mai precis din anul 1998 am urmat şi cursurile Facultăţii de Teologie din Alba-Iulia, iar un an mai târziu, în 1999 am primit binecuvântarea de la Î.P.S. Andrei, pentru examenul de admitere la Facultatea de Management.

Desigur, erau câţiva ani de când conduceam şi coordonam o instituţie şi deseori eram confruntată cu diverse situaţii care trebuiau să fie rezolvate în modul cel mai optim şi eficient. Nu ştiu dacă întotdeauna am ales cea mai bună cale, am luat cele mai bune decizii pentru rezolvarea lor, dar tocmai de aceea am ales să fac şi Facultatea de Management – pentru a învăţa cât mai multe lucruri, noţiuni despre conducerea unei mănăstiri (firme sau societăţi), unde se întâlnesc ramuri şi activităţi administrativ-gospodăreşti ca într-o altă instituţie, şi un management corespunzător face ca viaţa duhovnicească şi cea materială, - Marta şi Maria - rugăciunea şi munca, să se desfăşoare într-o armonie şi conlucrare binecuvântată de Dumnezeu.

Îmi exprim mulţumirile şi recunoştinţa, superiorilor mei, prietenilor şi tuturor celor ce îmi sunt aproape în momentele de bucurie şi de încercare ale vieţii, pentru sprijinul, încurajarea şi purtarea de grijă pe care mi-i le-au oferit pe parcursul perioadei de studiu şi în realizarea acestei lucrări de licenţă.

În mod deosebit, doresc să muţumesc din suflet:

- Î.P.S. Părinte Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, pentru binecuvântarea acordată în anul 1999, de a urma cursurile acestei Facultăţi de Management;