Licențele din domeniul Limba Română
Riturile de trecere la români
Folclorul nostru cuprinde atât obiceiurile de peste an, cât și acele obiceiuri care marchează momente importante din viața omului și păstrează, în mare măsură, datinile privind nașterea, trecerea în rândul flăcăilor de însurat sau a fetelor de măritat, căsătoria și moartea. În viața tradițională a mediilor... citește mai departe
Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă
Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o componentă importantă o reprezintă unităţile cu ajutorul cărora se organizează expunerea. Pentru o descriere gramaticală realizată din perspectiva funcţionalităţii... citește mai departe
Poetica lui Tudor Arghezi în Flori de mucigai
ARGUMENT „Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării, şi, lipsindu-mi instalaţiile, m-am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date. Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă de sine stătătoare. M-am apucat să fac resorturi pentru... citește mai departe
Universul prozei lui Vasile Alecsandri
ARGUMENT Cu aproape doua secole in urma, putin pierdut in negura vremii din cauza unei date nesigure de nastere , sa fi fost in 1818, sau sa fi fost in 1821 , undeva in judetul Bacau vine pe lume intr-o familie instarita de boieri, cel ce va fi “ acel rege-al poeziei” numit de Eminescu in “Epigonii”, deschizator de... citește mai departe
Basmul
MOTTO: „Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea.” Interesul pentru basm datează din prima copilărie şi ţine până la adânci bătrâneţi. Indiferent de vârstă, oamenii se desfată şi se instruiesc prin basm. Înainte de a putea vorbi copilului i se spun poveşti, înainte de a citi şi de a... citește mai departe
Literatura Postbelică
Argument ,, O povestire e o fibra din durerea trecerii noastre. Când e vesela, lumineaza tâmpla, trista, izbeste-n osul fruntii. O povestire buna si scurta tine de magic.” Fanus Neagu se numara printre cei mai importanti reprezentanti ai generatiei ‘60 din literatura româna. Prozator, dramaturg si cronicar... citește mai departe
Rolul limbajului în dezvoltarea școlarului mic
Poezia reprezintă creaţia literară cea mai profundă, care exprimă ori sugerează o idee, o emoţie, un sentiment, o stare sufletească, apelând la imagini artistice, la cuvinte cu sens figurat, ea surprinde frumosul ȋn cuvinte simple dar pline de ȋncărcătură emoţională şi valoare estetică. Mi-am ales ca temă de... citește mai departe
Marin Preda - Romanul Moromeții
Poetul Mircea Florian Sandru a publicat un poem dedicat lui Marin Preda în revista “ Luceafărul ”, din 15 mai 2002. Poemul este o mică bijuterie şi se adresează sufletul poeţilor tineri care au avut în Marin Preda un idol sentimental şi moral. “Leul marin a fost prins şi devorat în câteva clipe De uzinele... citește mai departe
Credințe și Superstiții
Motivul de la care am plecat în realizarea acestei lucrǎri, rezidǎ din faptul cǎ, deşi trăim într-o epoca a modernitǎţii ,în care ştiinţa este ridicatǎ la cel mai înalt rang, oamenii încǎ mai trăiesc înconjuraţi de o multitudine de superstiţii şi credinţe nefondate al căror adevăr sau neadevăr nu a fost demonstrat... citește mai departe
Genul Substantivelor
Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind vocabularul. Necesităţile de îmbogăţire a acestui compartiment lingvistic “sunt satisfacute fie prin recurgerea la împrumuturi lexicale din alte limbi, fie prin folosirea unor... citește mai departe
Relația de dependență nominală. atributul
1.1 Relaţia de dependenţă nominală şi istoricul determinativului limbii române Disponibilităţile combinatorii ale substantivului (sau pronumelui) regent se deosebesc de cele ale verbului (sau adjectivului). Ele se constituie în veritabile valenţe libere, numai dacă substantivul primeşte articol hotărât,când, între... citește mai departe
Literatură română și curente literare
Descrierea şi mai puţin valorizarea şi ierarhizarea operelor este caracterizarea dintâi a istoriei literare. Fenomenul literar este abordat diacronic. În introducerea la Istoria literaturii române contemporane (1926), Eugen Lovinescu aprecia scriitorii şi din perspectiva teoriei sincronismului, a integrării... citește mai departe
Limbajul Poetic și Limbajul Filosofil al lui Lucian Blaga
INTRODUCERE Cu toți știm despre Lucian Blaga că este cea mai complexă perosnalitate poetică, din perioada interbelică. Ca orice mare scriitor se ridica deasupra curentelor literare, ilustrând bipolaritatea culturală, fiind, deopotrivă, tradiționalist și modernist. Ilustrează tradiționalismul în expresia artistică,... citește mai departe
Comicul în opera lui Ion Luca Caragiale
Am ales să scriu despre I. L. Caragiale, în primul rând, pentru că este singurul clasic modern. Modernitatea lui Caragiale este dovedită de faptul că încă este actual. Operele sale se citesc cu aceeaşi plăcere, pentru că încă există echivalent pentru fiecare dintre personajele sale. În al doilea rând m-a fascinat... citește mai departe
Principiul Canonic
„Deţinem canonul pentru că suntem muritori şi, de asemenea, uşor în întârziere.” „Departe de a fi slujitorul clasei sociale dominante, canonul este mesagerul morţii. Pentru a-l «deschide», trebuie să-l convingi pe cititor că s-a mai făcut lumină într-o zonă a tărâmului de dincolo.” „Tradiţia nu este un simplu... citește mai departe
Arhaisme
CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR 1.1. Arhaismul – indiciu al frazeologizării O dovadă peremptorie a faptului că orice element glotic face parte nu numai dintr-o structură proprie unei epoci anume, ci şi dintr-o structură... citește mai departe
Structura Etimologică a Vocabularului
CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Vocabularul oricărei limbi însumează totalitatea cuvintelor folosite în timp şi în spaţiu (regionalisme, elemente populare, arhaisme, elemente de argou, elemente de jargon, expresii idiomatice, barbarisme, cuvinte din vocabularul fundamental) de către un popor, în cadrul limbii... citește mai departe
Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului
CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând, ar fi faptul că bogăţia unei limbi este dată de bogăţia şi de varietatea vocabularului ei. De asemenea, se admite că schimbările care au loc în societate, precum şi... citește mai departe
Contribuția Școlii Ardelene la Modernizarea Limbii Române Literare
Introducere Situată la începutul perioadei moderne a culturii româneşti, Şcoala ardeleană continuă, pe de o parte, direcţia cea mai avansată a culturii anterioare iar, pe de altă parte, dezvoltă trăsături noi care anunţă etapa actuală. M-am oprit la această etapă a limbii române, deoarece după cum declara şi Aurel... citește mai departe
Școala ardeleană între conservatorism și inovație - cale a valorilor europene moderne
INTRODUCERE MOTO: „ chinuiţi de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieţi, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălţimea unui veac prea luminat. Ei se simt chemaţi să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani.”... citește mai departe
Tipuri de Personaje în Romanele lui Camil Petrescu
I. ARGUMENT Comunicarea este o dimensiune fundamentală a existenţei noastre individuale, sociale şi culturale şi constituie una din liniile de forţă ale învăţământului românesc. Limba şi literatura română privilegiază comunicarea , dialogul fiind deopotrivă , substanţă , finalitate şi metodă. Importanţa studiului... citește mai departe
Discursul liric bacovian - estetică, stil, configurație poetică
ARGUMENT Motto: „A fost odată...Va fi odată... Nu spune zarea, dar spune omul- Numai acuma e niciodată... Adânc, prezentul închide...tomul.” (G. Bacovia) Literatura este arta cuvântului, exprimată cu ajutorul cuvântului. Unul dintre reprezentanţii de seamă ai acestei arte este G. Bacovia. A fost mai toată... citește mai departe
Primele Gramatici ale Limbii Române
Introducere ,,Căutând să stabileşti norme cu orice preţ, poţi greşi, adică poţi da impresia că ai greşit, atunci când norma respectivă nu Satisface simţul pentru limbă al tuturor sau măcar al majorităţii cititorilor A trecut vremea când grămăticul stăpânit de o anumită concepţie, credea că poate fixa reguli... citește mai departe
Didascalia și Teatrul lui Alecsandri
ARGUMENT După cum îi sugerează şi titlul, studiul de faţă are ca obiect de cercetare, pe de o parte, didascalia, iar pe de altă parte, teatrul lui Vasile Alecsandri, examinate sumar individual şi, într-un sens lărgit, din perspectiva raporturilor stabilite între ele. Studiul va fi ţesut, în jurul celor doi piloni... citește mai departe
Timpurile Trecute ale Verbului în Subdialectul Muntean
MOTIVAŢIE În lingvistica românească verbului i-au fost consacrate studii valoroase din punct de vedere gramatical şi stilistic atât în plan diacronic, cât şi în plan sincronic. Cu toate acestea, morfologia verbului în graiurile şi subgraiurile dialectului dacoromân a fost sporadic studiată şi, de aceea, am... citește mai departe