Modelarea Econometrică a Comportamentului Consumatorului

INTRODUCERE

Modelele econometrice analizează calitatea şi cantitatea proceselor economice şi evoluţia lor. Econometria prin caracterul său general creează modele abstracte ale fenomenelor economice.Econometria este o disciplină care s-a conturat ca o sinteză între economie, matematică şi statistică.

Din economie provin teoriile economice, din matematică modelele teoretice care exprimă teoriile economice, iar din statistică datele empirice şi metodele de prelucrare a acestora. Pe baza datelor din economie, econometria construieşte modele (expresii cantitative) pentru realităţile economice studiate care au un corespondent în teoriile economice.

Prin procedeele de inferenţă statistică, econometria estimează parametrii modelelor şi realizează predicţii asupra realităţii studiate.

Abordarea sistemică a naturii şi societăţii constituie o caracteristică a ştiinţei contemporane. În domeniul activităţii economice, eficienţa deciziilor este condiţionată de cunoaşterea structurii şi funcţionării sistemelor economiei de piaţă

Modelele econometrice analizează calitatea şi cantitatea proceselor economice şi evoluţia lor. Econometria prin caracterul său general creează modele abstracte ale fenomenelor economice. Econometria este disciplina care s-a conturat ca o sinteză între analiza matematică, statistica matematică şi economie.

Într-o economie de piaţă, unde fenomenele economice sunt din ce în ce mai complexe, specialistul din acest domeniu are nevoie de o pregătire superioară, constând în cunoştinţe multiple şi profunde în vederea observării şi rezolvării acestor fenomene pe baze ştiinţifice.

Modelarea foloseşte o serie de analogii, prin care sunt reproduse anumite laturi ale obiectului studiat în vederea simplificării cercetării ştiinţifice. Analogia indică identitatea raporturilor dintre diferite mărimi ilustrând asemănarea raporturilor între lucruri diverse. Modelarea se utilizează, de asemenea, spre a indica raportul între variabile, între obiecte similare, dar nu egale.

Metoda modelelor sau metoda modelării poate fi definită ca instrument de cunoaştere ştiinţifică şi de fundamentare a deciziilor în cele mai diverse domenii teoretice şi practice. În această calitate, modelarea fie construieşte modele noi ca reprezentări ale obiectului cercetat, fie foloseşte modele disponibile, adecvate scopurilor sale.

Obiectivul cercetării îl constituie cunoaşterea atitudinilor, opiniilor şi comportamentelor populaţiei oraşului Craiova cu privire la consumul de cafea.

Cafeaua este, fără nici o îndoială, est cea mai răspândită şi cunoscută băutură din lume. Majoritatea locuitorilor acestei planete consumă cel puţin o ceaşcă aburindă de cafea pe zi. Cu o gamă foarte variată de sortimente, cafeaua are un loc bine determinat în viaţa fiecăruia.

În cele ce urmează am elaborat o cercetare statistică pe baza referinţelor ştiinţifice de modelare econometrică şi analiză statistică din primul capitol. În cel de-al doilea capitol este realizat studiu de caz privind consumul de cafea la nivelul municipiului Craiova folosindu-se modele şi ipoteze statistice

CAPITOLUL I

MODELAREA ECONOMETRICĂ ŞI ASPECTELE SALE

1.1 Introducere în econometrie

Dezvoltarea rapidă a econometriei a generat formularea mai multor definiţii cu privire la domeniul acestei discipline economice. Totuşi, marea majoritate a acestora poate fi încadrată în următoarele trei grupe:

a) definiţia istorică;

b) definiţia restrictivă;

c) definiţia extinsă.

a) Definiţia istorică a econometriei a fost formulată de R. Frisch în primul număr al revistei „Econometrica", în ianuarie 1933: „experienţa a arătat că fiecare din următoarele trei puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice şi al matematicii, este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru o înţelegere efectivă a realităţilor cantitative din economia modernă; unificarea lor este aceea care asigură eficienţa. Econometria este tocmai această unificare".

Conform acestei definiţii, susţinătorii ei consideră că prin econometrie se înţelege studierea fenomenelor economice pe baza datelor statistice cu ajutorul modelelor matematicii.

b) Definiţia restrictivă propusă de Cowles Commission for Research in Economics (Chicago, 1940-1950), consideră că nu există econometrie dacă investigarea fenomenelor economice nu se face cu ajutorul modelelor aleatoare (stochastice).

Susţinătorii acestei definiţii, L. R. Klein, E. Malinvaud, G. Rottier, includ în domeniul econometriei numai cercetările economice care utilizează metodele inducţiei statistice - teoria estimaţiei, verificarea ipotezelor statistice - la verificarea relaţiilor cantitative formulate în teoria economică cu privire la fenomenele sau procesele economice cercetate.

Conform acestor definiţii, un studiu econometric presupune:

- existenţa prealabilă a unei teorii economice privind fenomenul, procesul sau sistemul economic cercetat, pe baza căreia se construieşte modelul economic, care reprezintă formalizarea ipotezelor teoriei economice cu privire la fenomenul, procesul sau sistemul investigat;

- posibilitatea aplicării metodelor inducţiei statistice la verificarea ipotezelor teoriei economice; construirea modelului econometric şi rezolvarea acestuia.

Această definiţie restrictivă exclude din domeniul econometriei cercetările economice care nu se fundamentează pe:

- o teorie economică - implicită sau explicită privind modelul econometric al fenomenului, procesului sau sistemului studiat;

- o interpretare aleatoare a modelului respectiv.

Astfel, analiza seriilor cronologice, modelul lui Leontief (B.L.R.) ca şi statistica economică (care se fundamentează pe metoda balanţelor) nu intră în sfera de cuprindere a econometriei: prima, deoarece existenţa unei teorii economice nu este necesară, iar ultimele două, fiindcă nu permit aplicarea metodelor inducţiei statistice.

c) Definiţia extinsă a econometriei, promovată de economiştii din ţările anglo-saxone, ţine seama de puternica dezvoltare, apărută după 1950, a metodelor cercetării operaţionale: teoria optimului, teoria stocurilor, teoria grafelor, teoria deciziilor, teoria jocurilor, etc.

Prin econometrie, în sensul larg al termenului, se înţelege econometria, definită în mod restrictiv, adică, include domeniile menţionate atunci când ea este înţeleasă în sens restrictiv, la care se adaugă metodele cercetării operaţionale. În prezent, în domeniul econometriei se includ şi tehnicile moderne de analiză a datelor sau analiza marilor tabele.

Deoarece încă nu s-a cristalizat o concepţie unitară privind „frontierele" econometriei, în manualele sau tratatele de econometrie, autorii, de regulă, îşi menţionează concepţia pe baza căreia şi-au structurat lucrările.

În ţara noastră, atât în literatura de specialitate, deşi rareori se fac precizări exprese, cât şi prin structura planurilor de învăţământ de la facultăţile economice, econometria este concepută şi aplicată ca metodă generală de investigare cantitativă a fenomenelor şi proceselor economice -adică, în accepţiunea largă a termenului.

Un domeniu mai puţin abordat, atât teoretic, cât şi practic, îl constituie metodele econometriei, în sensul restrictiv al termenului, respectiv modelele aleatoare (stochastice).