Derapaje și Dimensiuni Deontologice în Contextul Jurnalismului Politic

INTRODUCERE

Dintre toate mijloacele de comunicare în masă, mass-media este principalul suport prin care se pun în practică strategiile de influenţă şi manipulare a publicului. Iar alegerile parlamentare din 2009 ne-au demonstrat acest lucru, prin munca jurnaliştilor politici care au scris, au elaborat materiale cu o forţă extraordinară de influenţare a opiniei publice (manipulare).

Mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra publicului, acest lucru depinzând de alegerea lui. Cu cât un public deţine mai mult control asupra informaţiei primită de el, cu atât impactul mass-mediei asupra acestuia este mai puţin negativ. Însă, după cum ne-am obişnuit, nu toţi jurnaliştii sunt obiectivi şi se conduc după un „cod deontologic” sau alte norme morale. Deseori activitatea lor este ghidată de interese. Iar patronul, prin ofertele sale provocatoare face pe mulţi jurnalişti să calce peste cadavre şi să scrie despre politicieni sau despre oricare altă persoană publică lucruri neadevărate sau trunchiate.

Teza de licenţă prezintă noţiuni fundamentale pentru subiectul cercetat, cum ar fi deontologie, exigenţe şi corectitudini în activitatea jurnalistului în raport cu politicul, adevărul şi obiectivitatea în politic versus responsabilitatea jurnalistului faţă de societate şi cetăţean. Pe de altă parte, teza de licenţă, în studiu de caz, analizează în ce măsură sunt respectate aceste norme deontologice de către jurnaliştii politici.

Actualitatea temei. În procesul comunicării, dar mai ales în ştiinţă, rigoarea terminologică este esenţială. Cu alte cuvinte, trebuie să determinăm cât se poate de exact semnificaţia termenilor utilizaţi.

Jurnaliştii care scriu despre politică (Mihai Conţiu, Ion Berlinski, Petru Bogatu, Constantin Tănase, Gheorghe Budeanu, Mariana Liţa, Nicolae Negru) s-au întrecut în materiale, în vorbe şi în declaraţii jignitoare. Şi chiar dacă mass-media a fost monitorizată de organizaţii non-guvernamentale abilitate (CIJ, APEL, API Coaliţia pentru alegeri libere şi corecte), puţini din ziarişti s-au încumetat să respecte Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (adoptat la Congresul Extraordinar al UJM, Chişinău, 4 mai 1999) sau Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, adoptat de CEC. Iar rapoartele de monitorizare făcute de Centrul Independent în Jurnalism au arătat clar că s-au încălcat principii important în munca unui ziarist: respectul faţă de adevăr, libertatea presei, responsabilitatea faţă de propria semnătură, nume, responsabilitatea faţă de surse şi public, obiectivitate.

În acest sens, teza de licenţă vine cu anumite precizări conceptuale şi remedii la situaţia din campania electorală din 2009, dar care pot fi utile în campaniile ulterioare pentru un jurnalist politic. Vom scoate în relief aceste detalii şi în studiul de caz, făcut în baza materialelor din ziarele „Timpul de dimineaţă” şi „Moldova Suverană”.

Scopul lucrării. În perioada de tranziţie, când raporturile dintre spaţiul politic şi cel mediatic abia se constituie, este important să stabilim conturul lor şi vectorul principal al mişcării. Iar deontologia unui jurnalist în asemenea împrejurări este deseori între onoare şi eroare. De aici şi scopul acestei teze de licenţă: de a stabili rolul mass-media politice în raport cu anumite dimensiuni deontologice. Şi, în studiul de caz, vom încerca să evidenţiem unele gafe sau derapaje deontologice făcute de colegii noştri din presa scrisă în cadrul campaniei electorale din 2009.

Structură. Teza este structurată în următoarele părţi: introducere, capitolul I – norme şi abateri deontologice în abordarea tematicii politice; capitolul II – dimensiunile deontologice în abordarea politicului în ziarul „Timpul de dimineaţă” şi „Moldova Suverană” în timpul perioadei electorale 2009; concluzii; bibliografie şi anexe.

Capitolul I – Norme şi abateri deontologice în abordarea tematicii politice reflectate în literatura de specialitate, face anumite precizări conceptuale, cum ar fi termenul „deontologie”, adevăr şi obiectivitate, responsabilitate, descrie cum sunt aplicate principiile deontologice în realitatea jurnalistică. Fiindcă într-o perioadă în care se dezvoltă noi tehnologii, aceste principii pot ajuta responsabilii de redacţie la menţinerea credibilităţii ştirilor şi informaţiilor pe care le publicăm.

Capitolul II – Dimensiunile deontologice în ziarul „Timpul de dimineaţă” şi „Moldova Suverană” – studiu de caz – este bazat pe o analiză 1) cantitativă (inclusiv tipul, durata, tematica mediatizării, sursele ştirilor, frecvenţa şi numărul apariţiei concurenţilor electorali în materiale) şi 2) calitativă (stabilindu-se părtinirea ziarului monitorizat în reflectarea evenimentelor politice) a articolelor ce abordează tematică politică, inclusiv reflectarea campaniei electorale 2009, dar din perspectivă deontologică, profesională. Evident că se ţine cont şi de forma de proprietate (ziare declarate independente). Am încercat în acest capitol ca fiecare material să fie supus unei evaluări de conţinut şi de context, pentru a putea determina dacă sunt favorabile sau defavorabile unui sau altui partid/ unei sau altei formaţiuni politice.

Metodologie şi resurse bibliografice. Am încercat în textul acestei teze de licenţă să abordez mai multe tipuri de scriitură, conform cu specificul subiectelor abordate. Astfel, se poate observa folosirea stilului specific istoriei apariţiei codurilor deontologice, al analizei SWOT, al studiului de caz, al analizei de articole jurnalistice etc. Indiferent de stil, fiecare din capitolele tezei se bazează pe surse documentare care să susţină, iar uneori chiar să infirme, opiniile mele. Sursele folosite se împart în două categorii, bibliografie şi webliografie (a se vedea Bibliografia).

CAPITOLUL I

NORME ŞI ABATERI DEONTOLOGICE ÎN

ABORDAREA TEMATICII POLITICE

§ 1.1 Deontologia jurnalistului politic:

precizări conceptuale reflectate în literatura de specialitate

Termenul de deontologie, în sensul comun indicat de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ,desemnează ansamblul de reguli care precizează normele de conduită şi obligaţiile etice ale unei profesiuni, precum şi doctrina despre acestea. Aceste reguli au în vedere conduita celor ce exercită o anumită profesiune, atât în raporturile dintre ei, cât şi în raporturile cu clienţii lor sau cu publicul.

În materie de presă, de-a lungul secolelor un bun jurnalist se supunea conştiinţei sale; cel rău risca să aibă de-a face cu jandarmii şi magistraţii. La sfârşitul secolului XX, părea indispensabil să se facă apel la a treia formă de disciplină pentru a păstra o presă liberă. Chiar şi în societăţile democratice, guvernanţii caută pretexte pentru a limita libertatea presei. În ceea ce priveşte conştiinţa individuală, ea este mai puţin suficientă ca niciodată, de când mass-media s-au transformat într-o mare industrie. Începând cu anii 60, interesul jurnaliştilor americani pentru deontologie a crescut şi, după Războiul din Golf din 1991, s-a dovedit că mulţi jurnalişti, din Franţa şi din toate ţările Europei Occidentale, erau cuprinşi de un interes sporit faţă de etica profesională.