Politica externă a marilor puteri în bazinul Mării Negre și sud-estul Europei - realități și controverse

INTRODUCERE

Actualitatea lucrării. Având în vedere, că Republica Moldova este un stat tînăr, cuprins în prezent de procesele complexe de tranziţie de la un sistem totalitar la democraţie şi economia de piaţă, aflîndu-se într-un spaţiu geografic aflat la hotar între Europa şi CSI dorim să subliniem actualitatea temei alese.

Activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova de peste hotare contribuie la constituirea şi afirmarea statului moldovenesc suveran şi independent. În studiul de faţă îmi propun drept scop examinarea evenimentelor,ce ţin de legăturile Republicii Moldova cu ţările Europei de Sud-Est şi Bazinul Mării Negre. Accentul însă este pus pe poziţia nodală pe care o ocupă cele două mari imperii continentale - Uniunea Europeană şi Rusia, care în mare măsură determină configuraţiile politice din această regiune.

Ţinând cont de colaborarea statului nostru cu Europa de Sud-Est în domeniul politic, economic,ştiinţific şi cultural , vom cerceta următoarele probleme:

1.Însemnătatea Europei de Sud-Est pentru ţările mari şi interesele pe care le au în această regiune.

2.Posibilitatea colaborării Republicii Moldova la nivel bilateral şi multilateral cu ţările din Europa de Sud-Est şi bazinul Mării Negre şi felul în care puterile majore înfluenţează această colaborare.

3.Evidenţierea însemnătăţii legăturilor economice şi comerciale cu ţările din Europa de Sud-Est şi bazinul Mării Negre.

4.Posibilitatea integrării Republicii Moldova în structurile europene prin intermediul diferitor aranjamente regionale.

Scopul lucrării. Evoluţiile de mai departe a situaţiilor politice din această regiune reprezintă o temă extrem de actuală întrucît ele reflectă interesul Republicii Moldova de integrarea în Uniunea Europeană. Deocamdată însă nu se cunosc şansele ţării de a face parte din unul din viitoarele plutoane care aspiră la aderare. La Chişinău prevalează sentimentul de frustrare din cauza că Uniunea Europeană tratează Republica Moldova doar prin prisma relaţiilor sale cu Rusia fără a avea o strategie separată faţă de Moldova. Acest fapt creează o anomalie serioasă Moldovei, deoarece Moscova tinde doar spre dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu Bruxelles-ul. Mai mult, unii lideri de opinie compară atitudinea actuală a Uniunii Europene faţă de Republica Moldova cu dezinteresul Europei faţă de acest teritoriu dinaintea celui de-al II-lea război mondial. Dacă avem în vedere că la zece ani după independenţă pe teritoriul său mai staţionează încă trupele Rusiei, în timp ce de pe teritoriul Ţărilor Baltice acestea demult au fost retrase, este greu de respins afirmaţia precum că Europa ar neglija Republica Moldova.

În acest studiu ne propunem să evaluăm posibilităţile reale ale Republicii Moldova de realizare a obiectivelor politii externe şi să vedem ce factori impiedică atingerea lor. Am omis în mod intenţionat SUA care deşi este o ţară foarte importantă credem că odată cu extinderea Uniunii Europene va avea de jucat un rol din ce în ce mai semnificativ. Considerăm că principalele linii de forţă în această regiune sînt trasate de Uniunea Europeană şi Rusia fără însă a neglija rolul crescând al Turciei.

În scopul realizării sarcinilor propuse şi pentru atingerea scopului fundamental al lucrării a fost utilizată o bază metodologică diversă. Vom utiliza aşa metode interdisciplinare ca: abordarea sociologică, cea structural-funcţionalistă, sistemică etc.

Printre tehnicile folosite putem menţiona: studiul de caz, analiza comparativă, analogia, abordarea sistemică în cazul abordării dualiste euroatlanstism şi euroasiatism. Ideea principală este de a expune într-un mod concis dar clar posibilităţile şi scenariile de integrare a Republicii Moldova prin intermediul ţărilor din Europa de Sud-Est şi bazinul Mării Negre. De aceea, am recurs la o selectare minuţioasă a surselor informative, aranjându-le într-un mod riguros şi sistematic.

Lucrarea este scrisă pe o vastă bază de literatură periodică, fiind folosite mai multe izvoare accesibile în limba rusă şi română pe tema dată. Printre acestea sunt “Arena politicii”, “Moldova şi lumea”, ”Moldova Suverană”, “Monitorul oficial”, Politosfera de Oleg Serebrian, Revista Polis, etc. La analiza evenimentelor şi în concluziile proprii autorul s-a bazat pe literatura respectivă, tinzând totodată să respecte principiul obiectivităţii.

Capitolul I

Europa de Sud-Est între politică şi geografii

§1.Spaţiul şi regiunea în geografia politică contemporană

Spaţiul este o noţiune polisemantică şi polivalentă. Cele trei ştiinţe spaţiale clasice - filozofia, geografia şi astronomia subînţeleg sub această noţiune lucruri diferite: filozofia - spaţiul ca infinit, geografia - spaţiul terestru, astronomia – spaţiul cosmic. Geopolitica, mai ales geopolitica contemporană, operează cu toate cele trei categorii spaţiale - fîlozofică, astronomică şi geografică, chiar dacă pentru moment spaţiul geografic rămâne ţinta principală a contemplării geopolitice a spaţiului. De fapt, noţiunea de spaţiu în sens geopolitic este “întinderea politică” - teritoriul “angajat” în politică sau cel ce are un impact asupra politicului. Spre exemplu, Terra este un teritoriu “ocupat” de politic, dar din a doua jumătate a secolului XX şi spaţiul cosmic este obiect al politicii şi dreptului internaţional. Fără îndoială că odată cu avansarea tehnologiilor spaţiale, întinderile cosmice vecine vor evolua din spaţiu ce influenţează sau este influenţat de politică într-un teritoriu politic. La rândul său şi spaţiul politic e pluridimensional, or el este orizontal, vertical şi temporal.1