Cuprins
- Introducere 5
- Capitolul I
- CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA NOŢIUNII DE TURISM ŞI TURISM RELIGIOS 7
- I.1. Definirea noţiunii de turism 7
- I.1.1Factorii genetici ai turismului 10
- I.1.2.Structura fenomenului turistic 12
- I.2. Turismul religios 14
- I.2.1. Consideraţii generale 14
- I.2.2. Activitaţi care favorizează turismul religios 18
- I.2.3. Pelerinajul, între implinire sprirituală şi/sau afacere de turism 20
- Capitolul lI
- POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC 24
- II.1. Caracterizare generală 24
- II.2. Edificiile religioase 28
- II.2.1. Mănăstirea Voroneţ 32
- II.2.2. Mănăstirea Putna 38
- II.2.3. Mănăstirea Suceviţa 48
- II.2.4. Mănăstirea Moldoviţa 48
- II.2.5 Mănăstirea Dragomirna 53
- II.3. Bisericile din Moldova 57
- II.3.1 Biserica din Pătrăuţi 59
- II.3.2 Biserica Sfânta Treime 60
- II.3.3. Biserica Bogdana 61
- Capitolul III
- INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 62
- III.1. Infrastructura în turismul religios 63
- III.2. Analiza infrastructurii turismului religios 67
- III.3. Fluxul turistic la Mănăstirile din Moldova 75
- Capitolul IV
- CĂILE DE ACCES 80
- IV.1. Căile rutiere 80
- IV.2 Căile ferate. 80
- IV.3 Căile aeriene 81
- IV.4. Rent-a-car 81
- IV.5. Trasee turistice 81
- Capitolul V
- MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA 83
- CONCLUZII FINALE 95
- BIBLIOGRAFIE. 99
Extras din licență
INTRODUCERE
Turismul şi călătoriile sunt reprezentate la ora actuală de o piaţă globală, de dimensiuni considerabile, unde se afirmă cererea consumatorilor pentru o nemarginită varietate de servicii şi produse. Nu doar ritmurile şi dimensiunile sale de creştere fac din această piaţă una foarte atractivă, dar şi potenţialul său de viitor, care nici pe departe nu a fostepuizat.
Motivul sejurului este reperul care ne ajută să facem o distincţie între grupările de călători care apartin categoriei turiştilor si cele care nu ţin de această categorie.
Nu aparţin categoriei turiştilor: pasagerii în tranzit, imigranţii, nomazii, muncitori străini ,refugiaţii precum şi persoanele care desfăşoară o muncă retribuită în zona avută în vedere: ataşaţi militari,diplomaţi, membrii consulatelor sau ambasadelor etc.
Aparţin categoriei turiştilor persoanele care călătoresc în scopuri cum ar fi: recreere, sport, petrecerea timpului liber,congrese,mitinguri, studii, vizitarea prietenilor şi a rudelor,motive profesionale,afaceri,pelerinaje, tratamente medicale s.a.m.d.
De asemenea, în aceasta categorie mai sunt incluşi şi membrii escortei mijloacelor de transport straine (avioane, nave) care au nevoie de serviciile de cazare şi masă din locul unde se află, precum şi vizitatorii care vin pe o scurtă durată.
Durata sejurului este un criteriu de selectie cu ajutorul căruia putem identifica două categorii de vizitatori:
excursionişti (vizitatori care nu ramân peste noapte);
turişti propriu-zişi, reprezinta vizitatori care rămân cel putin o noapte în locul vizitat.
Conditia pentru ca o persoană sa fie considerată vizitator intr-o tară, ea trebuie să ramână în respectiva ţară pe o perioada de cel mult un an; în caz contrar, ea va fi considerată rezident.
În limbajul curent legat de turism se folosesc o serie de termeni precum: recreere, călătorie, excursie,vizita.
Recreerea cuprinde toate activităţile pe care o persoană le poate îndeplini pentru restabilirea capacităţilor sale psihicie şi fizice. Un fapt foarte important de evidenţiat este acela că recreerea nu presupune în mod obligatoriu turismul. O persoană poate găsi diferite modalităti de recreere atât la domiciliu său cat şi în rapida apropiere a acestuia.
Călătoria presupune mişscarea unei persoane, fie pe jos sau cu un vehicul de transport, între două locaţii diferite. Sferele de cuprindere ale turismului şi călătoriilor coincid în cea mai mare parte (nu fară motiv se vorbeşte de “industria turismului şi călătoriilor”).Se regăsesc anumite categorii de călatori care nu pot fi cuprinşi in categoria de turişti (de exemplu, navetiştii), dar este vorba de categorii cu un procentaj redus în totalul călătorilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turismul Religios in Moldova.doc