Activitatea Pensiunii Turistice Valea Ursului din Comuna Moeciu, Judetul Brasov

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Activitatea Pensiunii Turistice Valea Ursului din Comuna Moeciu, Judetul Brasov.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mocanu Daniel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAPITOLUL I: PREZENTAREA ZONEI TURISTICE MOECIU

1.1. Asezarea geografica ,clima ,reteaua hidrografica,fauna, flora comunei Moeciu

Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra şov, între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti tu dine cuprinsă între 800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.

Această aşezare a fost ates tată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a locali tă ţi lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are în com po nenţă şase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul eu ropean E60, dis tan ţa între localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face fo lo si nd re ţea ua Bu cu reşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac cesul cu au to bu zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zil nic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta şi duminica din oră în oră, deşi nu este foarte con for tabil şi circulă cu viteză relativ redusă.

Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas torale ale locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a lungul timpului locu i to rii acestei aşezări şi-au câştigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră vechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei so cie tă ţi ce activau în domeniul transportului de călători, întreţinerii păşiunilor şi ex plo atării fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri ră coroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve cine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm pu lung). În lu na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C. Zona Moeciu es te bogată în pre cipitaţii, nu mărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile / a n, iar grosimea stratului de ză pa dă este de 40-50 cm. Vân turile pre do mi na n te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente şi bri zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă post de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi îndelungat, in solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite.

Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, aflu ent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot ad mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Acvifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mier la, cinteza, piţigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiştean.

Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la li mita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Pă duri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra iu lui, Munţii Bucegi îndeosebi în versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, re gi u nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coa da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi.

Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a di fe ritelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă I lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea creând un va lo ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra iu lui, creează condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de at rac ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră pas ti ile Măgurei, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Activitatea Pensiunii Turistice Valea Ursului din Comuna Moeciu, Judetul Brasov.doc

Alte informatii

Am prezentata o zona turistica Moeciu,in general ,dupa care am trecut la particular,si anume am prezentat o pensiune turistica(Valea Ursului) tot din aceeasi zona. Am studiat activitatea si rentabilitatea acesteia cu ajutorul unor indicatori de eficienta economica.