Agrochimie

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Agrochimie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mariana Volf

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1.Structura culturilor pe sole.
1.1.Comportarea speciilor faţă de reacţia solului.
1.1.2.Cerinţele speciilor faţă de conţinutul solurilor in N.P.K.
2.Amendarea solurilor.
2.1.Amendarea solelor cu reacţia acidă.
2.1.1.Criterii care stau la baza corectării reacţiei acide.
2.1.2.Sortimente de amendamente folosite.
2.1.3.Doze de amendamente calcaroase.
2.2.Amendarea solelor cu reacţia alcalină.
2.2.1.Criterii care stau la baza corectării reacţiei alcaline.
2.2.2.Sortimente de amendamente folosite.
2.2.3.Doze de amendamente gipsoase.
3.Fertilizarea organică a solurilor.
3.1.Norme de îngrăşăminte organice N.I.O.tone/ha.
4.Fertilizarea minerală a solurilor.
4.1.Caracteristicile aprovizionării solului cu azot I.N.
4.2.Caracteristicile aprovizionării solului cu fosfor P-AL(ppm).
4.3.Caracteristicile aprovizionării solului cu potasiu K-AL(ppm)
4.4.Sortimentul de îngrăşământ chimic utilizat.
4.5.Stabilirea dozelor economice DOE(kg/ha) sau doze optime experimentale DOExp (kg/ha)
Concluzii.
Bibliografie.

Extras din document

Capitol I

Sola I cu suprafaţa de 30 ha este ocupată cu mazăre.

Boabele de mazăre sunt folosite în alimentaţie în stare nematura,ca legumă sau în stare matură (boabe uscate)decorticate şi transportate în făină,apoi preparate sub formă de supe sau piure. Consumul boabelor mature de mazăre este înlocuită în alimentaţie cu fasole,năut sau linte.

Mazărea are utilizări furajere multiple:boabele întregi sau sub formă de făina sunt folosite în hrana animalelor;planta de mazăre intră şi în componenţa amestecurilor furajere alături de secară şi ovăz(borceag de toamna sau de primăvară)consumate cu nutreţ verde sau fân,resturi vegetale având un conţinut ridicat în proteina de circa trei ori mai mare comparativ cu paiele de cereale,sunt foarte apreciate în furajarea animalelor mai ales a ovinelor.

Importanţa agronomică a mazării este deosebită .Cultura este mecanizabilă în întregime. În plus,mazărea părăseşte terenul devreme,lăsându-l îmbogăţit în substanţă organică şi azot,curat de buruieni fără resturi vegetale,cu umiditate suficientă pentru a fi lucrat timpuriu şi in condiţii bune.Ca urmare,mazărea este o premergătoare foarte bună pentru majoritatea culturilor şi o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă.

Compoziţia chimică a boabelor de mazăre.

Acestea sunt bogate în substanţe proteice şi au o pondere importanta în aminoacizii esenţiali îndeosebi lizină,triptofan şi cistină.

Totodată,prezenţa in cantităţi importante a amidonului conferă boabelor de mazăre o valoare energetică deosebita.

Ele pot fi folosite în furajarea tuturor animalelor:păsări 2920 kcal/kg s.u, energie metabolizabilă ,porci(4000 kcal/kg)s.u,energie digestibilă,proteinelor pentru rumegătoare.

1.1.1.Comportarea speciei faţă de reacţia solului.

Mazărea este o plantă a climatelor mai umede şi răcoroase. La germinat are cerinţe reduse faţa de căldură(1-3grade Celsius temperatura medie de germinat) şi cerinţe mari faţa de apă .După răsărire, pantele de mazăre suportă pe perioada scurtă temperaturi negative de -4…-6 grade Celsius.

Dezvoltarea normala a plantelor este favorizată de temperaturile moderate şi umiditate suficientă .De asemenea planta reacţionează puternic la lungimea zilei (fotoperioada).Ca urmare,se impune semănatul culturilor de mazăre cat mai timpuriu in primăvară,pentru ca plantele să crească în perioada cu zile ceva mai scurte şi vreme umedă şi răcoroasă .Mazărea are pretenţii faţă de umiditate şi preferă solurile mijlocii luto-nisipoase sau nisipo-lutoase bine drenate cu o bună capacitate de reţinere a apei,bogate în humus,fosfor potasiu si calciu cu reacţie neutră(pH=6,5-7,5) bine structurate .Nu sunt potrivite solurile grele argiloase acide cu exces de apa sau cu stagnarea apei şi nici cele nisipoase sărace in materie organică.

Mazărea este considerata leguminoasă cernoziomurilor a zonelor favorabile pentru grâu.

1.1.2.Cerinţele speciei faţa de conţinutul solurilor în NPK.

Se consideră ca pentru a da o recolta de o tonă boabe o cultura de mazăre în medie 60 Kg N,8 Kg P2O5,30 Kg K2O,25 .

KgCaO,6Kg Mg.

Azotul:în condiţii normale de cultivare s-a determinat că cea mai mare parte din azotul necesar plantelor de mazăre(42-75 la sută)este asigurată prin activitatea bacteriilor fixatoare,restul provine din rezervele solului sau din remanenta îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare .

Fisiere in arhiva (1):

  • Agrochimie.doc