Cuprins

1. Prezentarea lucrǎrii 2
2. Prefaţă 4
3. Sortimentul viticol în Republica Moldova 5
4. Caracteristicile soiului ,,Moldova’’.Recoltarea şi păstrarea strugurilor 7
5. Metodele de ingrijire a plantaţiilor viticole 8
6. Importanţa efectuării operaţiunilor în verde în plantaţiile viticole 13
7. Fertilizarea şi irigarea solului în plantaţiile viticole 16
8. Metodele de protecţie a viilor împotriva bolilor şi dăunătorilor 18
9. Protecţia mediului 22
10. Cerinţele de securitate şi sǎnǎtate in muncǎ 24
11. Concluzii 26
12. Bibliografie 27
13. Amenajarea unui panou didactic

Extras din proiect

Prezentarea lucrǎrii

In prezenta lucrare se face referire, in general, la aspectele ce privesc ingrijirea plantatiilor viticole, metodele de ingrijire,taierile efectuate,operatiunile in verde precum si fertilizarea si irigarea plantatiilor viticole.

La inceputul lucrarii este prezentat sortimentul viticol in Republica Moldova. Sortimentul viţei de vie determină destinaţia plantaţiei,iar soiul îsi manifestă calităţile sale superioare în anumite condiţii pedoclimatice.Specializarea viticulturii înseamnă plantaţii viticole de anumite soiuri.

Tema principala a lucrarii se intituleaza ,,Agrotehnica cultivarii soiurilor de struguri de masa ,,Moldova’’. Moldova este un soi de struguri de masă cu o perioadă tîrzie de coacere (sfîrşitul lui septembrie). Are frunze mari, rotungite, cu cinci lobi, cu marginea aproape întreagă sau cu inciziuni nu prea mari. Pe suprafaţa inferioară a limbului frunzei observăm perişori. In prezent este cel mai răspîndit soi de masă cu perioada tîrzie de coacere.

Strugurii soiului Moldova au un aspect comercial sporit, sunt transportabili şi îsi păstrează prospeţimea pe parcursul păstrării îndelungate în frigider. Ei se menţin timp îndelungat pe butuci, ceea ce permite de a prelungi esenţial perioada recoltării. Acest soi a trecut testarea în toate regiunile viticole şi pretutindeni au fost înregistrate rezultate esenţiale.

Recoltarea se execută eşalonat, la maturitatea tehnologică sau de consum a strugurilor, atunci cînd au culoarea, mărimea, gustul şi aspectul caracteristic soiului.

Momentul recoltării este influenţat de destinaţia recoltei şi de durata transportului. Astfel, strugurii care se consumă imediat la maturitatea fiziologică, iar cei pentru industrializare la maturitatea fiziologică sau la postmaturare, în funcţie de calitatea vinului ce se doreşte a fi obţinut. Pentru vinul cu trepte de calitate se poate efectua sortarea în timpul recoltării conform standardelor de calitate.

Ambalarea strugurilor de masă are ca scop protejarea acestora în perioada transportului, facilitează manipularea şi prezentarea la comercializare. Ambalarea se face în recipiente (tipuri de ambalaj) cu dimensiunile specifice destinaţiei producţiei (industrializare, consum în stare proaspătă, expediere la export etc.). Ambalajele se etichetează conform cerinţelor legislaţiei referitoare la comercializarea produselor ecologice (incluzînd sigla, codul şi numele organismului de certificare).

Păstrarea strugurilor de masă în ţara noastră s-a practicat de foarte multă vreme de către viticultori, în gospodăriile individuale pentru asigurarea consumului de struguri în timpul iernii. În ţara noastră sortimentul actual de struguri de masă asigură consumul în stare proaspătă pe un interval de 100-110 zile. Mărirea acestei perioade de consum se poate realiza prin metode speciale de cultură (protejarea cu folie de polietilenă şi forţarea coacerii unor soiuri timpurii) sau prin păstrarea unor cantităţi de struguri de masă în diferite spaţii adecvate (noiembrie-februarie) fapt ce asigură consumul proaspăt o durată de 190-240 zile.

Pentru consumul din perioada august-aprilie se consumă o cantitate de struguri de masă aduşi din import.

Pentru buna reuşită a păstrării strugurilor de masă tine seama de însuşirile fizice care influenţează rezistenţa la păstrare, cum sunt: greutatea bobului, desimea boabelor pe ciorchine, rezistenţa boabelor la desprinderea de pe pedicel şi la presare.

Pentru păstrarea de lungă durată sunt folosite soiuri cu o capacitate bună de păstrare, de menţinere a însuşirilor lor calitative o perioadă lungă de timp. În funţie de durata de păstrare, soiurile cultivate în ţara noastră se grupează astfel:

a) 1-2 luni, soiurile: Chasselas dore, Muscat de Hamburg;

b) 3-4 luni, soiurile: Alphonce Lavalle, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă neagră selecţionată;

c) 4-5 luni, soiurile: Afuz-Ali, Italia, Muscat d’Adda;

d) 5-6 luni, soiurile: Chasselas Napoleon, Razachie, Regina Nera, Ohanez, Moldova.

Bibliografie

M.Bălănuţă, V.Corobca, Cultura viţei de vie în gospodăria fermierului, Chişinău 1999.

Gh.Bernaz, Cultura viţei de vie, Ed.Mast, Bucureşti 2007.

S.Condrea, Operaţiunile în verde la viţa de vie, Ed.Cartea Moldovenească, Chişinău 1972.

V.Corobca, P.Apruda, Gh.Nicolaescu, Afaceri în viticultură, Chişinău 2004.

L.Dejeu, M.Georgescu, Lucrările şi operaţiunile la viţa de vie, Ed.Cers, Bucureşti 1993.

L.Dejeu, M.Georgescu, Refacerea capacităţii de rodire a viilor, Ed.Cers, Bucureşti 1993.

N.Dumitrescu, T.Iacob, V.Vîntu, Ecologia şi protecţia mediului, Ed.Uz intern, Iaşi 1992.

M.Georgescu, L.Coriolan Dejeu, Lucrările şi operaţiunile în verde, Ed.Cers, Bucureşti 1993.

A.Ionescu, M.Berga, Ecologia şi protecţia ecosistemelor, Ed.Institutul agronomic, Bucureşti 1988.

Gh.Maracov, L.G.Porferenco, Îndrumări agrotehnice pentru viticultori.Operaţiuni cu părţile verzi ale butucilor, Ed.Cartea Moldovenească, Chişinău 1983.

C.Mănescu, Controlul biologic al producţiei în viticultură şi pomicultură, Bucureşti 1992.

V.Mironescu, C.Danu, Unde-s viile de altă dată?, Moldova Suverană, nr.18,2 din februarie 2002, pag.2.

N.Perstniov, V.Surugiu, E.Moroşan, V.Corobca, Viticultura, Ed.Tipografia Centrală, Chişinău 2000.

D.Şchiopu, Ecologia şi protecţia mediului, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1997.