Agroturism - Pensiunea Casa Apuseană

PENSIUNEA CASA APUSEANĂ

INTRODUCERE

Munţii Apuseni reprezintă una din cele mai intereseante destinaţii turistice din România.

Relieful carstic (aproximativ 400 peşteri), precum şi flora şi fauna specifică reprezintă tot atâtea motive pentru care zona a fost declarată rezervaţie naturală.

Locuitorii acestei zone, moţii, sunt renumişi pentru obiectele din lemn pentru uz gospodăresc, pe care continuă să le confecţioneze de generaţii, mergând să le vânda în toată ţara. Ciuberele şi doniţele de lemn din Apuseni pot fi întâlnite în majoritatea târgurilor din România. Încă se mai pot vizita asemenea ateliere artizanale la Patrahaiteşti, unde, dacă sunteţi curioşi, puteţi auzi şi renumitele tulnice sau buciume. Satul Patrahaiteşti aparţine de comuna Arieşeni, fiind accesibil în timupul verii şi cu maşina.

Pe durata verii, locuitorii işi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea ramân până la venirea toamnei. Pe toate păşunile înalte sunt prezente "hodăile", adăposturile de vară ale celor ce au grijă de turme.

Dacă doriţi să descoperiţi viaţa locală şi tradiţii păstrate de generaţii, una din zonele de interes este Valea Arieşului, incluzând frumoasele sate Albac, Gârda, Arieşeni.

Pe langă relieful carstic variat (Cetaţile Ponorului, Padis, Groapa Ruginoiasa, Poarta lui Ionele, Gheţarul de la Scărişoara, Focul Viu etc.), un punct de interes îl reprezintă Muzeul aurului de la Brad, unde există o bogată colecţie de pepite, dar şi de unelte tradiţionale pentru extragerea aurului, îndeletnicire ce datează de peste 2000 ani.

CAPITOLUL 1

1.1 Descrierea zonei Valea Arieşului

Valea Arieşului, râul cel mai lung din Carpaţii Occidentali (122 km), se numară printre cele mai interesante zone turistice din România. Traseul cuprinde o parte din regiunea carstică a munţilor Bihor, cel mai mare gheţar fosil (Scarişoara), rezervaţii ale naturii (coloanele de bazalt de la Detunata, Dealul cu melci, Rezervaţia de la Vidolm). Deasemenea, aici se află zona cu cel mai mare număr de aşezări la înălţime din Carpaţi, între care predomină cele cu caracter risipit, unele din ele situându-se la cea mai înaltă cotă din lanţul carpatic, lucru ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă.

Zona cuprinde o mare parte a ţinutului cunoscut sub denumirea legendară de Ţara Moţilor. Deşi pădurile acoperă intinse suprafeţe, peisajul caracteristic acestui ţinut este cel al fâneţelor, ce se întind în bazinul superior al Arieşului, pe crestele culmilor mai joase (până la 1200 m). Acestora li se adaugă plantele declarate monument al naturii: floarea de colţ (întâlnită pe stâncile calcaroase din Munţii Bihor, Muntele Găina şi Muntele Mare), pinul (aflat pe stânca din albia Arieşului de la Sălciua) şi "fagul împăratului" ( de la Baia de Arieş).

Relieful este prin excelenţă muntos, remarcându-se prin frumuseţea peisajelor sale, consecinţă a particularităţilor geologice ale masivelor muntoase. Zona carstică a Munţilor Bihor (sectorul Padis-Cetăţile Ponorului) este cea mai spectaculoasă, interesantă şi originală din ţara noastră, similară sau superioară unor zone carstice consacrate din Europa.

Bazinul Arieşului cuprinde numeroase rezervaţii naturale precum:

1. Padurea de larice de la Vidolm - este o rezervaţie forestieră situată pe stâncile calcaroase ale munţilor Trascău, în apropierea comunei Vidolm, şi reprezintă cea mai joasă altitudine la care creşte laricele în România.

2. Dealul cu melci (1 ha), rezervaţie paleontologică aflată în vestul comunei Vidra, reprezintă un celebru recif senonian, important prin întinderea sa apreciabilă, variaţia speciilor de animale şi mare densitate a organismelor.

3. Detunata Goală şi Detunata Flocoasă (24 ha si 5 ha) se constituie într-o rezervaţie geologică cu caracter unicat, remarcabilă prin prezenţa coloanelor masive de bazalt columnar, de formă hexagonală. Detunata Flocoasă îşi datorează numele pădurii de molid care o acoperă. Detunata goală este parţial lipsită de paduri, ceea ce face posibilă examinarea structurii sale geologice.

4. Complexul carstic Scărişoara (200 ha) – rezervaţie speologică de interes naţional - este format dintr-un sistem exocarstic cu o vale oarbă ce are puncte de pierdere regresive şi un sistem etajat de peşteri. În cadrul acestui sistem se include izbucul de la cotetul Dobreştilor, peştera de la şesuri, izbucul Pârâul Poliţei, Peştera Scărişoara, Peştera Pojarul Poliţei.

5. Muntele Vulcan (5 ha), rezervaţie geologică aflată pe cumpăna de ape între Munţii Metaliferi şi Crişul Alb, se prezintă ca o imensă cetate cu gigantice ruine ce atrag atenţia de la mare depărtare.

Deşi se află într-o zonă montană, Valea Arieşului este strabatută de importante artere rutiere, precum şi de o cale ferată îngustă, pe traseul Turda-Cîmpeni. Teritoriul văii este traversat, în partea sa centrală, de o şosea importantă, DN 75 Turda-Beiuş, modernizată, care asigură legătură cu DN 1 Bucureşti Oradea. Din acest drum, de la Cîmpeni, se desprind variante spre Alba Iulia, Zlatna şi Brad, ce asigură accesul dinspre sud şi sud-est.