Ameliorarea unei Pajisti Permanenete Degradate

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Ameliorarea unei Pajisti Permanenete Degradate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier rtf de 67 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasile Vintu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE. 4
Cap.I. Cadrul natural. 7
Cap.II. Măsuri de îmbunătăţire a pajiştilor. 15
2.1. Măsuri de suprafaţă. 15
2.2. Măsuri radicale. 33
Cap.III. Înfiinţarea de pajişti temporare în locul pajiştilor permanente
degradate. 35
Cap.IV. Folosirea pajiştilor prin păşunat. 44
Cap.V. 4.1. Sisteme de păşunat. 44
4.2. Tehnica păşunatului. 50
4.3. Măsuri pentru organizarea păşunatului raţional. 55
Aplicaţii practice. 57
CONCLUZII. 66
BIBLIOGRAFIE. 67

Extras din document

INTRODUCERE

Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale pentru dezvoltarea economică, prin contribuţiile ce le poate aduce la susţinerea sectorului zootehnic, furnizând două importante categorii de nutreţuri pentru baza furajeră, masă verde şi fân, de bună calitate şi la un preţ de cost redus. Din punct de vedere al suprafeţei ocupate cu pajişti permanente, România se situează pe locul al 5-lea în Europa, însă nu se poate spune acelaşi lucru despre starea de întreţinere şi productivitatea acestor pajişti, precum şi despre calitatea furajelor obţinute.

Starea actuală a pajiştilor din România a fost influenţată profund de practicile praticole anterioare, dar şi din perioada actuală, deoarece, după 1990, o mare parte dintre acestea au fost utilizate neraţional sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau nule, iar numărul de animale care folosesc pajiştile a scăzut. De asemenea, au apărut condiţii favorabile pentru răspândirea unor specii cu caracter invaziv, care dăunează vegetaţiei valoroase iniţiale, unele chiar jungând să domine în covorul vegetal.

Tendinţa actuală a cercetărilor în ceea ce priveşte pajiştile permanente este de a menţine biodiversitatea fitocenotică a acestora chiar dacă producţiile obţinute nu sunt foarte apropiate de potenţialul lor biologic.

Pornind de la imensele suprafeţe ocupate de pajişti pe glob şi de la potenţialul acestora de producţie, este clar că ele constituie o rezervă enormă de hrană pentru omenirea viitoare. Marea importantă a pajiştilor revine din faptul că sunt o sursă de hrană pentru animalele domestice, mare parte din hrana acestora trebuind să fie asigurată de pajişti. În acelaşi timp, sunt habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice. Majoritatea animalelor terestre, indiferent de poziţia lor în lanţul trofic îşi au sursa primară de hrană în iarba pajiştilor. De aceea, se consideră că pajiştea este asigură supravieţuirea şi perpetuarrea multor specii sălbatice.

Pajiştile reprezintă un mijloc eficace de prevenire şi combatere a eroziunii deoarece pământul acoperit cu iarbă are o capacitate mult mai mare de a reţine apa. Se cunoaşte faptul că sub ţelina pajiştilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta datorită atât rădăcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leagă particulele de sol în agregate, îmbogăţindu-le în substanţe organice, cât şi a bacteriilor fixatoare de azot din nodozităţile leguminoaselor care, îmbogăţind solul în azot, sporesc fertilitatea acestora.

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

1. Aşezarea geografică

Oraşul Flămânzi este una dintre localităţile cu deosebite rezonanţe istorice, fiind locul de izbucnire a Marii Răscoale Ţărăneşti de la 1907, fiind aşezat în vestul Câmpiei Colinară a Moldovei la contactul cu Dealurile Şiretului, pe cursul mijlociu al râului Miletin, în NE României, în regiunea sudică a judeţului Botoşani. Se învecinează la N şi V cu comunele Copălău şi Luncă, la S cu comunele Frumuşica şi Prăjeni, iar la E cu Plugari din judeţul Iaşi.

Oraşul Flămânzi cuprinde astăzi vechile sate Flămânzi, Poiana, Nicolae Bălcescu, Chiţoveni, Prisăcani şi Cordun. În componenţa sa actuală, vechea comună a fost constituită în 1977, ca urmare a Decretului 287, când comunele Nicolae Bălcescu şi Flămânzi s-au unificat, cu scopul organizării unui centru agro-industrial care să polarizeze zona. În anul 2004 comună Flămânzi (atestată documentar încă de la 1605) a fost declarată oraş prin Legea 80. În prezent localitatea se întinde pe o suprafaţă de circa 109 km², din care 17 km² păduri, fiind al treilea pol de concentrare umană din judeţ, cu peste 12000 locuitori.

Oraşul Flămânzi din punct de vedere strategic se află poziţionat pe drumul european E 58 (DN 28 B) pe direcţia Iaşi – Botoşani – Suceava. Teritoriul administrativ are forma unui patrulater neregulat, orientat vest-est, aflat la intersecţia paralelei de 47°33’ lat. N şi a meridianului de 26°55´ long. E.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ameliorarea unei Pajisti Permanenete Degradate.rtf