Ameliorații Silvice

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 9177
Mărime: 57.59KB (arhivat)
Publicat de: Mirabela Tudor
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Tarziu
Proiect despre ameliorarea solurilor

Extras din proiect

Date generale

1. Denumirea obiectivului de investiţii: ameliorarea şi valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor de gradate din perimetrul de ameliorare Zăgrade.

2. Faza de proiectare: studiu de fezabilitate (SF).

3. Codul proiectului: 5172.

4. Titular de investiţie: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei Publice şi Pădurii – Regia Naţională a Pădurilor.

5. Beneficiar: Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Sillvică Caraş-Severin.

6. Proiectant:Universitatea Transilvania Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Epxloatări Forestiere.

7. Situaţia cadastrală a teritoriului: terenuri incluse în fondul forestier.

8. Modul de finanţare a investiţiilor: alocaţii bugetare.

Cap. 1 Caracterizarea geografică a perimetrului de ameliorare Zăgrade

1.1 Poziţia geografică şisituaţia administrativă a perimetrului

Perimetrul de ameliorare Zăgrade se găseşte în Depresiunea Almăjului, pe un afluent al râului Miniş, care este la rândul lui afluent al Nerei. Localitatea cea mai apropiată este Bozovici. La ~ 15km de perimetru se află oraşul Anina.

Coordonatele geografice ale teritoriului sunt: 22° longE şi 44°56' latN.

Din punct de vedere al administraţiei de stat, perimetrul se află pe raza localităţii Bozovici, judeţul Caraş Severin, iar administraţia silvică este realizată de O.S. Bozovici, R.N.P. - Direcţia Silvică Caraş-Severin.

Limitele perimetrului sunt naturale, la baza perimetrului aflându-se râul Miniş.

Fig. 1 Schiţa localizării geografice a perimetrului Zăgrade

1.2 Condiţii geologice

Unitatea morfostructurală de orogen este Unitatea carpatică muntoasă, subunitate – depresiuni intramontane (tectonice sau de baraj) (Geografia Romàniei, vol. I, 1983). aceste depresiuni s-au format începând din faza laramică până către sfârşitul pliocenului. Depresiunile care fragmentează Munţii Banatului au umpluturi mio-plioicene. Depresiunea Bozlovici, mai nouă, a început să funcţioneze în tortonian.

Roci existente în teritoriu sunt: formaţiuni de molasă argiloasă cu evaporite, paragnaise, micaşisturi, cuarţite.

Concluzii: Rocile existente în teritoriu, în marea lor parte, se caracterizează printr-o rezistenţă relativ scăzută la acţiunea erozivă a apei şi a altor factori de modelare. De aceea, prezenţa acestor roci în substrat determină o predispoziţie ridicată a perimetrului la fenomenul de eroziune (în special pluvială), pentru prevenirea accentuării proceselor de degradare fiind necesare lucrări de ameliorare.

1.3 Condiţii geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul se încadrează în Carpaţii Banatului, grupa Munţilor Semenic-Almăj, inclusiv Depresiunea Almăjului (Geografia Romàniei, vol. I, 1983).

Suprafaţa perimetrului este de 49ha, perimetrul fiind reprezentat de un bazin cu configuraţia terenului ondulată.

Cota maximă este de 810m, iar cea minimă de 375m. Altitudinea medie este de 593m, iar energia de relief este de 435m.

Panta maximă este de 200%, panta minimă de 12%, iar cea medie de 55%.

Expoziţia generală este SSV, iar expoziţia predominantă este SV.

Sinteza datelor geomorfologice

Suprafaţa (ha) Altitudine (m) Pantă (%) Expoziţie

medie maximă minimă medie maximă minimă generală predominantă

49,0 593 810 375 55 200 12 SSV SV

Concluzii: Pantele mari, energia de relief mare, expoziţia însorită, alături de alţi factori cuprinşi în ecuaţiile eroziunii, influenţează în mod hotărâtor procesul de degradare a perimetrului.

1.4 Condiţii climatice

Din punct de vedere climatic, perimetrul se găseşte în (Geografia Romàniei, vol. I, 1983):

- ţinutul climatic de dealuri şi podişuri;

- subţinutul climatic al Dealurilor Banato-Crişene;

- districtul e pădure;

- topoclimatul Depresiunii Almăjului.

Caracterizarea generală a climatului:

Date privind regimul termic şi pluviometric (Clima R.P.R., vol. II, 1961) (aceste date au fost preluate de la staţia meteorologică Caransebeş – altitudine 201m)

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Valori anuale

Temperaturi medii lunare şi anuale -0,8 0,5 4,7 10,8 15,9 18,9 21,0 20,3 16,5 11,3 5,9 1,5 10,6

Cantităţi medii de precipitaţii 46,5 44,1 48,4 64,5 86,0 91,6 74,3 71,5 55,7 56,1 49,7 48,8 737,2

Cantităţi maxime în 24h 32,9 44,6 37,4 42,6 60,2 55,0 65,0 59,3 89,0 45,0 33,1 36,7 89,0/

2.9.1910

• Numărul mediu de zile cu temperaturi peste 10°C: 195.

• Numărul mediu de zile cu cantităţi de precipitaţii ≥ 1,0mm: 102,8

• ETP=694mm

• T max abs=35...38°C

• T min abs=-32...-33°C

Preview document

Ameliorații Silvice - Pagina 1
Ameliorații Silvice - Pagina 2
Ameliorații Silvice - Pagina 3
Ameliorații Silvice - Pagina 4
Ameliorații Silvice - Pagina 5
Ameliorații Silvice - Pagina 6
Ameliorații Silvice - Pagina 7
Ameliorații Silvice - Pagina 8
Ameliorații Silvice - Pagina 9
Ameliorații Silvice - Pagina 10
Ameliorații Silvice - Pagina 11
Ameliorații Silvice - Pagina 12
Ameliorații Silvice - Pagina 13
Ameliorații Silvice - Pagina 14
Ameliorații Silvice - Pagina 15
Ameliorații Silvice - Pagina 16
Ameliorații Silvice - Pagina 17
Ameliorații Silvice - Pagina 18
Ameliorații Silvice - Pagina 19
Ameliorații Silvice - Pagina 20
Ameliorații Silvice - Pagina 21
Ameliorații Silvice - Pagina 22
Ameliorații Silvice - Pagina 23
Ameliorații Silvice - Pagina 24
Ameliorații Silvice - Pagina 25
Ameliorații Silvice - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Amelioratii Silvice.doc

Alții au mai descărcat și

Exploatarea Pădurilor

CAPITOLUL I INTRODUCERE Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităţilor prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul...

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Silvicultura și Spațiul Rural

- evidenţierea importanţei pădurilor în spaţiul rural; - identificarea potenţialului forestier al României; - evidenţierea structurii de...

Te-ar putea interesa și

Dreptul de proprietate - limite și restricții

INTRODUCERE Dreptul de proprietate, fiind cel mai important drept patrimonial, se bucură de o protecţie juridică aparte, menită să îi asigure...

Protecția, administrarea și gospodărirea fondului forestier național

CAPITOLUL I DREPTUL MEDIULUI ÎN SISTEMUL DREPTULUI ROMÂN 1.1. Apariţia dreptului mediului Dreptul mediului înconjurător a apărut şi s-a...

Regimul Juridic Domenial Aplicabil Fondului Funciar

CAPITOLUL I DOMENIUL PUBLIC SI REGIMUL JURIDIC DOMENIAL 1. Noţiunea de domeniu public. Aspecte din dreptul comparat şi din reglementări...

Ameliorații Silvice

TEMA PROIECTULUI Ameliorarea si valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP...

Perimetrul de ameliorare Șotânga, Județul Dâmbovița

CAPITOLUL I - Date generale 1.1. Denumire investitiei Reconstructia ecologica prin impadurire a suprafetei de teren proprietate publica a...

Ameliorarea și valorificarea silvică a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Copăcel, situat în raza Localității Copăcel, Județul Bihor

DATE CU CARACTER GENERAL 1. Denumirea obiectivului proiectului de ameliorare: Ameliorarea terenurilor degradate şi neproductive din perimetru de...

Împădurirea terenurilor degradate din România

Terenurile inapte pentru a fi folosite, terenurile neproductive, indiferent de forma de proprietate, sunt considerate a fi terenuri degradate si...

Dreptul Mediului

OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului Ființa umană a...

Ai nevoie de altceva?