Amenajarea Spatiilor Verzi

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Amenajarea Spatiilor Verzi.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 55 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CUPRINS 3
CAPITOLUL I STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI 6
1.1 Stilul geometric (arhitectonic, clasic) 6
1.2 Stilul natural (peisagist sau liber) 6
1.3 Stilul mixt 7
CAPITOLUL II CARACTERIZAREA SPAŢIILOR VERZI 8
2.1 Scuarul 8
2.2 Grădina 8
2.2.1 Grădina alpină sau stâncăria. 9
2.3 Parcul 9
2.4 Pădurea parc şi pădurea de agrement 10
2.5 Spaţiile verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie 11
2.6 Alte categorii de spaţii verzi 13
CAPITOLUL III ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI 14
3.1. Vegetaţia 14
3.1.1 Plante lemnoase ornamentale. 14
3.1.2 Plantele floricole. 16
3.1.3 Gazonul 16
3.2 Reţeaua de circulaţie (R.C.) 17
3.3 Amenajarea apelor 17
3.4 Construcţiile utilitare şi decorative 17
3.4.1 Construcţiile utilitare 17
3.4.2 Clădirile decorative 18
CAPITOLUL IV FUNCŢIILE SPAŢIILOR VERZI 19
4.1 FUNCŢIA ECONOMICĂ 19
4.2 FUNCŢIA SANITAR - IGIENICA 19
4.3 FUNCŢIA RECREATIV – ESTETICA 20
4.4 FUNCŢIA EDUCATIVA 21
4.5 FUNCŢIA SOCIALA 21
CAPITOLUL V 22
SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI CONCEPŢIILOR IN AMENAJAREA SPATIILOR VERZI 22
5.1 GRĂDINILE ANTICE 22
5.1.1 Grădinile suspendate ale Babilonului 22
5.1.2 Grădinile Egiptene 22
5.1.3 Grădinile Greceşti 23
5.1.4 Grădinile Romane 23
5.1.5 Grădinile Persane 23
5.2 GRĂDINILE EVULUI MEDIU 24
5.2.1 Grădinile Europene 24
5.2.2 Grădina Bizanţului 24
5.2.3 Grădinile Islamice 25
5.2.4 Grădinile Arabe ale Andaluziei 25
5.3 GRADINILE EXTREMULUI ORIENT 26
5.3.1 Grădinile Chinezeşti 26
5.3.2 Grădinile Japoneze 27
5.4 GRADINA RENASTERII 28
5.4.1 Grădinile reşterii Italiene 28
5.4.2 Grădinile reşterii în Europa 29
5.5 GRADINILE BAROCE SI CLASICE 30
5.5.1 Grădinile Baroce 30
5.5.2 Grădinile Versailles 30
5.6 GRĂDINILE SECOLULUI AL XIX-LEA 31
5.7 GRĂDINILE SECOLULUI AL XX-LEA 32
5.8 EVOLUŢIA GRĂDINII ÎN ROMÂNIA 32
CAPITOLUL VI PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI 34
6.1 MEMORIU JUSTIFICATIV 34
6.2 PRINCIPIILE APLICATE ÎN PROIECTARE 34
6.2.1 Principiul funcţionalităţii 34
6.2.2 Principiul compatibilităţii 34
6.2.3 Principiul armoniei 34
6.2.4. Principiul proporţionalităţii 35
6.2.5. Principiul unităţii 35
6.2.6. Principiul originalităţii 36
6.3 CADRUL NATURAL. PARTICULARITĂŢI PEDOCLIMATICE 37
6.3.1 Aşezarea geografică 37
6.3.2. Climatul 37
6.3.2.1. Temperatura aerului 37
6.3.2.2. Precipitaţiile atmosferice 39
6.3.2.4 Vîntul 40
6.4 SOLUL ŞI CONŢINUTUL ÎN ELEMENTE NUTRITIVE 41
6.4.1 Reacţia solului 42
6.5 CONCLUZII PRIVIND CONDIŢIILE CLIMATICE 42
CAPITOLUL VII SPECII DE PLANTE UTILIZATE 42
7.1 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FRUNZE 43
7.2 SPECII FOIOASE DECORATIVE PRIN FRUNZIŞ PERSISTENT ŞI FRUCTE 43
7.3 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FLORI 44
7.4 SPECII FLORICOLE 45
7.5 SPECII PENTRU GAZON 46
7.6 LISTA GLOBALĂ DE SPECII 47
7.7 PIESE DESENATE SCHIŢA DE AMPLASARE A VEGETAŢIEI 49
CAPITOLUL VIII INSTALAREA VEGETAŢIEI 50
8.1. INSTALAREA VEGETAŢIEI LEMNOASE 50
8.1.1. Plantarea 50
8.1.2. Udarea 50
8.2. INSTALAREA VEGETAŢIEI FLORICOLE 50
8.2.1. Pregătirea terenului 50
8.2.2. Plantarea 51
8.3. INSTALAREA GAZONULUI 51
8.3.1. Curăţarea terenului 51
8.3.2. Erbicidarea 51
8.3.3. Nivelarea 51
8.3.4. Fertilizarea de bază 51
8.3.5. Mobizarea terenului 51
8.3.6. Semănatul 52
8.3.7. Grăpatul 52
8.3.8. Udatul şi irigatul 52
CAPITOLUL IX CHELTUIELI 53
9.1. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ 53
9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SĂDITOR 53
9.3. CHELTUIELI CU CONSTRUCŢII DECORATIVE 54
9.4. CHELTUIELI TOTALE 54
BIBLIOGRAFIE 55

Extras din document

CAPITOLUL I

STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI

1.1 STILUL GEOMETRIC (ARHITECTONIC, CLASIC)

Este stilul care s-a regăsit în evoluţia istorică a conceptului de arhitectură peisagistică în grădinile Egiptului antic, apoi în grădinile romane, arabe şi maure, trecând prin renaşterea italiană spre grădinile din europa secolului al XVII-lea, culminând cu legendara amenajare a grădinii Versailles realizată de Andre le Notre. Principiul de structurare al stilului geometric este simetria, ordonarea perfectă în proporţionalitate si ritm faţă de centrul compoziţional (clădirea, statuia, fântâna arteziană).

Aleile principale şi secundare se deschid simetric de la punctul central a compoziţiei. Parterele largi din zona clădirilor adăpostesc vegetaţie floricolă, construită în forme geometrice: arabescuri, mozaicuri, rondouri, rabate. Vegetaţia lemnoasă este condusă prin tăieri. Pe peluzele largi se plantează arbuşti de talie joasă cu port dirijat. Intervenţia omului este evidentă. Apa este un element cu importanţă deosebită în stilul arhitectonic şi este redată fie static în bazine rectangulare, fie în mişcare în fântâni arteziene.

1.2 STILUL NATURAL (PEISAGIST SAU LIBER)

Acest stil a apărut în Orientul Îndepărtat, mai concret în China şi Japonia secolului X-XV, adoptat şi azi atât la ei cât şi în toată lumea. Principiile de structurare ale acestui stil sunt următoarele:

- simetria este înlocuită cu stilul asimetric

- traseul aleilor este sinuos, larg şi comod

- axele de perspectivă sunt închise de vegetaţie sau de forme pitoreşti de relief

- intervenţia omului în amenajarea vegetaţiei nu este sesizabilă, speciile lemnoase ornamentale fiind preponderente şi plantate în aşa fel încât să se armonizeze totul cu cadrul natural

- în stilul natural lipsesc peluzele largi şi decoraţiunile florale ca mozaicurile, arabescurile, rondourile sau rabatele

- plantele floricole se regăsesc amplasate în pete cu contur sinuos la marginea masivelor şi folosind numai specii floricole perene

- apa se amenajează sub formă de heleştee, lacuri cu maluri neregulate, cursuri cu trasee sinuoase sau cascade, toate apărând cât mai natural posibil.

1.3 STILUL MIXT

Secolul al XIX-lea marchează începutul aplicării acestui nou stil. El se caracterizează prin combinarea armonioasă, unitară, organică a elementelor şi principiului de structură ale stilului arhitectonic cu cele ale stilului natural.

CAPITOLUL II

CARACTERIZAREA SPAŢIILOR VERZI

2.1 SCUARUL

Este spaţiul verde cu suprafaţa până la 3 ha. Scuarul, de regulă este amplasat intravilan. Indiferent de mărime, formă, scuarul prezintă câteva caracteristici general valabile:

- mărimea scuarului se stabileşte pe baza normei medii de spaţiu verde care este de 1,5- 4m/locuitor, considerând că 20% din populaţia beneficiară frecventează simultan scuarul

- reţeaua de alei se regăseşte pe 20- 35% din suprafaţa totală şi face legătura comodă în toate direcţiile şi cu toate obiectivele iar intrările şi ieşirile scuarului sunt amplasate pe toate laturile spaţiului verde permiţând accesul permanent şi rapid în orice moment fără a crea aglomeraţie. O parte din alei pot fii pavate cu materiale speciale care măresc efectul decorativ.

- vegetaţia este reprezentată de arbori de toate mărimile şi arbuşti: 20-60% din totalul suprafeţei ocupate cu vegetaţie; peluze: 30-75% din suprafaţă şi amenajări cu plante floricole : 5-10%

- dotările (construcţiile)utilitare şi decorative( bănci, statui, fântâni arteziene, chioşcuri) reprezintă 5-20% din suprafaţa totală şi se amplasează în zonele uşor accesibile. Aceste dotări se subordonează stilului ales în abordarea amenajării scuarului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amenajarea Spatiilor Verzi.docx