Cuprins
- 1. Contextul natural si socio-economic al orasului Brasov
- 1.1. Localizare
- 1.2. Delimitare
- 1.3. Accesiblitate
- 1.4. Cadrul natural
- 1.5. Cadrul socio-economic al orasului Brasov
- 2. Resurse turistice
- 2.2. Resurse turistice naturale
- 2.3. Resurse turistice antropice
- 3. Analiza situatiei existente
- 3.1. Elemente de infrastructurÎ
- 3.2. Structuri turistice existente
- 3.3. Circulatia turisticÎ
- 3.4. Factori naturali de risc
- 3.5. Starea mediului natural
- 4. Etnografie si folclor
- 4.1. Etnografia zonei
- 4.2. Folclorul din zona
- 4.3. Portul popular
- 5. Obiceiuri si mituri în zona
- 6. Oportunitatea realizarii studiului
- 6.1. Trasee turistice
- 6.2. Harta turistica a zonei
- 6.3. Caile rutiere
- 6.4. Fonduri cinegetice, piscicole
- 7. Proiect de amenajare turistica
- 7.1. Puncte forte si puncte slabe al proiectului
- 7.2. Oportunitatea dezvoltarii agrementului în zona
- 7.3. Propuneri de amenajare turistica
- 7.4. Impactul socio-economic al proiectului
- 7.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului
- 8. Evolutia previzibila a activitatii turistice
- 8.1. Servicii turistice
- 8.2. Gradul de penetrare pe piata
- 8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacitatii de cazare
- 8.4. Segmentele de clientela
- 8.5. Politica tarifara
- 9. Analiza economico-financiara a proiectului
- 9.1. Evaluarea investitiilor
- 9.2. Venituri si cheltuieli din exploatarea structurilor turistice
- 9.3. Indicatori economici ai activitatii
- 9.4. Sinteza rezultatelor economice
- 10. Promovarea produsului turistic
- 10.1. Obiectivele actiunii de promovare
- 10.2. Campania publicitara
- 11. Concluzii
- 12. Bibliografie
Extras din proiect
1. CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL ORASULUI BRASOV
1.1. Localizare
Brasov, capitala judetului cu acelasi nume, cu o populatie de 311.059 de locuitori, este situat în partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa ( 967m), la 170 de kilometri de Bucuresti, capitala României. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel încat Brasovul este un oras situat la înaltime în România.
Teritoriul administrativ al orasului Brasov se încadreaza în partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpatilor Orientali.
1.2. Delimitare
Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã si 24°6'11" longitudine estica. Întins pe o suprafata de 536.309 ha, judetul Brasov reprezinta 2,3 % din suprafata României.
1.3. Accesibilitate
Municipiul Brasov este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul.
Acces rutier:
- dinspre Bucuresti pe E60 (168km);
- dinspre Pitesti pe DN73 / E574 (136km);
- dinspre Sibiu pe E68 (143km);
- dinspre Târgu-Mures pe E60 (171km);
- dinspre BacÎu pe E574 (179km);
- dinspre BuzÎu pe DN10 (157km);
Acces feroviar:
Brasovul este un important nod feroviar, fiind situat într-o zona turistica si economica foarte dezvoltata, deci poate fi accesat din orice punct al tÎrii, pe calea feratÎ.
1.4. Cadrul natural
1.4.1. Relieful
Orasul Brasov este asezat într-o zona de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit si orasul de la poalele Tâmpei), aflat la distante apropiate de trei trepte de relief:
Lantul muntilor înalti care trec de 1750 m altitudine, si anume: M. Fagaras, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.
Lantul muntilor scunzi, între 800 si 1750 m: cuprins de muntii Întorsura Buzaului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani.
Lantul depresiunilor si dealurilor, situat între 450 si 700 m.
Tâmpa (în maghiara Czenk, în germana Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care apartine de masivul Postavaru, localizat în sudul Carpatilor Orientali (mai precis în Carpatii de Curbura) si înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brasov. Înaltimea: 960m (dupa unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orasului.
Muntele este alcatuit în principal din formatiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încretire a scoartei terestre.
Mare parte a sa (150 ha) este declarata rezervatie naturala, datorita speciilor de animale (ursi, râsi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din tara noastra, pasari) si plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsana) care se gasesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe cai: exista cele 25 de serpentine, taiate în 1837 de catre Ocolul silvic al Brasovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetatii Brasovia sau drumul pentru masina de "la iepure".
Cei neobisnuiti cu drumetiile lungi pot lua telecabina, care face legatura între Cabana-restaurant Casa Padurarului de la poale si Restaurantul Panoramic aflat pe coama muntelui în mai putin de trei minute. Privelistea din vârful Tâmpei ofera o splendida panorama asupra orasului, iar în zilele senine se poate observa întreaga tara a Bârsei.
Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Brasovului pot fi vazuti doi munti denumiti « Pietrele lui Solomon », care reprezinta un punct de atractie turistica atât pentru localnici, cât si pentru cei veniti din alte orase sau tari. Acesti doi munti strÎjuiesc partea veche a Brasovului, fiind marturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepartata a Brasovului. Peisajul este coplesitor de frumos si plin de legendÎ si istorie.
Valea dintre cei doi munti stâncosi este exploatata la maxim în sezonul cald de catre turistii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grÎtare în piatra, mese si banci din lemn masiv, chiar si pentru copii exista un leganus si un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbari relaxante pentru amatori, precum si pentru escalade sportive pentru cei avizati, aici existand multe trasee de escalada amenajate.
Locul este situat la iesirea din Scheii Brasovului. Din Piata Unirii se poate ajunge pe un drum pietruit de aproximativ 2 km.
Legenda spune ca un rege ungur numit Solomon a fost alungat de mama sa pentru ca si-ar fi omorât fratele si ar fi fost blestemat de aceasta sa moara de îndata ce va fi vazut de catre un om de rând. Solomon a fugit calare pe calul sau si s-a refugiat în aceasta zona a tarii noastre. S-a urcat în galop cu calul pâna în vârful muntelui si, vazând un pastor, de frica sa nu fie vazut de acesta si astfel riscând sa moara, a bruscat calul dorind sa faca cale întoarsa. Calul însa s-a dezechilibrat si a cazut în prapastie. În locul în care a cazut, muntele s-a despicat în doua si astfel au aparut aceste doua stânci. Solomon s-a prins de un copac si, la radacinile acestui copac si-a asezat coroana de pe cap, pe care nu se mai considera demn sa o poarte.
De aceea, se spune ca vechea emblema a Brasovului este coroana cu rÎdÎcini, pe care o puteti vedea pe cladirea Muzeului Judetean din Piata Sfatului. Numele lui Solomon a ramas în constiinta populara pentru ca se suprapune numelui biblic de Solomon, fiul lui David, însa nu este vorba de acelasi personaj. În limba iudaica Solomon se traduce prin întelepciune, astfel încât « Pietrele lui Solomon » se traduc prin « Pietrele Înteleptului », întelepciunea pe care Solomon din legenda a capatat-o în ultimele clipe de viatÎ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea Teritoriala a Municipiului Brasov.doc