Ampelografie

Imagine preview
(9/10)

Acest proiect trateaza Ampelografie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 106 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1.Definiţii, terminologie, obiective şi legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe 5
1.2. Scurt istoric al Ampelografiei 7
1.3. Metodologia folosită la descrierea şi recunoaşterea soiurilor de viţă de vie 10
1.4. Metodologia folosită în vederea stabilirii arealelor favorabile culturii viţei de vie şi a tehnologiilor specifice soiurilor 17
CAPITOLUL II
SISTEMATICA VIŢEI DE VIE
2.1. Criteriile de clasificare 25
2.2. Sistematica şi aria de răspândire a genurilor şi speciilor 26
2.3. Sistematica soiurilor 27
2.3.1. Clasificarea după direcţiile de producţie 27
2.3.2. Clasificarea după caracterele morfologice 29
2.3.3. Clasificarea ecologo-geografică 30
2.3.4. Clasificarea ecologo-fiziologică 32
2.3.5. Analiza criteriilor de clasificare a soiurilor 32
2.4. Originea şi evoluţia viţelor cultivate 33
CAPITOLUL III
ZONAREA VITICOLĂ A ROMÂNIEI
3.1. Importanţa condiţiilor climatice şi a celor pedologice în stabilirea favorabilităţii arealelor viticole 34
3.2. Zonarea viticolă la nivelul României 35
3.3. Gestionarea spaţiului viticol din România pentru calitate- prin zonare 43
3.4. Stabilirea arealelor de cultivare a soiurilor şi a direcţiilor de producţie 44
CAPITOLUL IV
SOIURILE CULTIVATE ŞI CULTIVABILE ÎN ROMÂNIA
4.1. Portaltoii utilizaţi în viticultura din România 50
4.2. Soiurile de struguri pentru masă şi soiurile apirene cultivate şi cultivabile în România 59
4.3. Soiurile de struguri pentru vin cultivate şi cultivabile în România 74
CAPITOLUL V
TEHNOLOGII DIFERENŢIATE
5.1.Tehnologii diferenţiate în funcţie de favorabilitatea arealelor pentru cultura viţei de vie 76
CAPITOLUL VI
LEGI ŞI PREVEDERI LEGALE PRIVIND VITICULTURA ÎN ROMÂNIA 80
BIBLIOGRAFIE 99

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Definiţii, terminologie, obiective şi legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe

Ampelografia, ca denumire, derivă etimologic din cuvintele greceşti: „ampelos” (viţă) şi „graphen” (descriere).Ampelografia ,ca ştiinţă, se ocupă cu studiul descriptiv al speciilor şi soiurilor genului Vitis.

Acest termen a fost inventat în 1661 de către Sachs, doctor în medicină la Leipzig, care publica o lucrare asupra varietăţilor de viţă de vie, intitulată Ampelographia.

Viticultura specială s-a lansat şi dezvoltat concomitent cu creşterea numărului de soiuri şi îmbogăţirea cunoştinţelor privind ampelografia şi comportarea soiurilor în diferite condiţii de ofertă ecologică.

Viticultura specială se ocupă cu studiul speciilor şi soiurilor de viţă de vie din punct de vedere biologic, al tehnologiilor diferenţiate şi de comportare în diferite areale şi condiţii tehnice. Prin studierea morfologică a speciilor şi soiurilor se contribuie la recunoaşterea acestora în plantaţiile viticole. Prin studierea tehnologiilor fiecărei specii şi soi, în funcţie de oferta ecologică şi tehnologică, se are în vedere obţinerea de producţii (calitative şi cantitative) în condiţii de profit.

1.1.2.Terminologie (lexic general)

Fişă ampelografică - document în care sunt metodic descrise cu ajutorul măsurătorilor caracterele morfologice ale unui soi;

Ampelometrie - descrierea caracterelor morfologice ale viţei de vie prin intermediul elementelor biometrice (unghiurile şi lungimea nervurilor frunzei ş.a.);

Soiul (cultivarul) – este o unitate biologică specifică plantelor cultivate definit ca un grup de indivizi cultivaţi, asemănători între ei, care au aceleaşi particularităţi distincte (biologice, fiziologice, biochimice ş.a.) pe care le păstrează prin înmulţire. Acesta are ca şi corespondent termenul de: variété (lb. franceză); variety (lb. engleză); varietà (lb. italiană), variedad (lb. spaniolă); sorte (lb. germană), ş.a.

Sortiment – asociere de două sau mai multe soiuri cu însuşiri bioproductive asemănătoare sau diferite, care sunt cultivate într-un anumit areal (centru viticol, podgorie sau regiune viticolă), capabile să valorifice la maximum oferta ecologică prin intermediul biosistemului soi/portaltoi, în vederea obţinerii unor produse viti-vinicole specifice arealului considerat. Diversitatea ecologică a ţării noastre, cu un grad ridicat de favorabilitate pentru cultura viţei de vie şi puterea tradiţiei a condus în timp la statornicirea unor sortimente tradiţionale (ex. sortimentul de Drăgăşani, sortimentul de Dealu Mare, ş.a.). Particularităţile bioproductive specifice soiurilor potenţate de oferta ecologică şi cea tehnologică au generat diversificarea unor sortimente de soiuri de struguri pentru masă, sortimente de soiuri de struguri pentru vin, sortimente de soiuri de struguri pentru stafide, ş.a. Sortimentul tehnologic - constă în asocierea a două sau mai multe soiuri în vederea completării deficienţelor tehnologice (aciditate, conţinut de compuşi fenolici ş.a.) ale unor soiuri. Exemplu – sortimentul tehnologic de la Cotnari format din soiurile Grasă de Cotnari (aport ridicat de zaharuri în must), Fetească albă (aciditate insuficientă), Frâncuşă (plus de aciditate) şi Tămâioasă românească (aport de aromă). Deficienţele de polenizare caracteristice unor soiuri (ex. Muscat de Hamburg) sunt corectate prin cultivarea acestora în sortiment biologic (amestec biologic) cu soiuri bune polenizatoare (pentru exemplul dat, cu soiul Cinsaut) în proporţie de 2 : 1.

Sortogrup – grupare de soiuri înrudite, rezultate unele din altele în urma unor mutaţii naturale (variaţii mugurale, fecundare liberă, ş.a.). Exemplu sortogrupul Coarnă (Coarnă neagră, Coarnă neagră selecţionată, Coarnă neagră tămâioasă, Coarnă neagră aromată); sortogrupul Chasselas (Chasselas blanc, Chasselas doré, Chasselas musqué, Chasselas rouge, Chasselas rouge imperial, Chasselas rouge hatif, ş.a.).

1.1.3.Obiectivele Ampelografiei

Cunoaşterea însuşirilormorfologice, biologice şi agroproductive ale soiurilor de viţă roditoare şi portaltoilor;

Alegerea soiurilor pentru plantare în diferite agroecosisteme şi practicarea tehnologiei de cultivare conveniente obţinerii superioare calitativ şi cantitativ.

Alegerea portaltoilor corespunzători în funcţie de: soiul altoi, loc de plantare şi tehnologia de cultivare.

Alegerea tehnologiilor diferenţiate de cultivare, în diferite areale, pe grupe de soiuri în funcţie de însuşirile lor biologice şi agroproductive.

1.1.4.Legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe

Ampelografia foloseşte materialul informaţional de la alte ştiinţe cum sunt: viticultura generală, botanica, fiziologie şi biochimie vegetală, genetică şi ameliorare, agrometeorologie, agrochimie, pedologie, agrotehnică, îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, management, marketing, ş.a.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ampelografie.doc