Analiza Diagnostic a Comunei Radeni-Trifesti

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Analiza Diagnostic a Comunei Radeni-Trifesti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Caracterizarea cadrului natural al zonei Trifeşti
-Asezarea geografică a localităţii Trifeşti
-Condiţiile naturale şi principalele lor caracteristici
-Aspecte geologice
-Relieful
-Clima
Hidrografia si principalele caracteristici
-Apele subterane
-Apele de suprafaţă
Vegetaţia:
Fauna:
Solurile:
Populaţia
-Evoluţia numerică a populaţiei
-Structura populaţiei pe nationalitaţi
-Densitatea populaţiei
-Resursele de forţa de muncă din localitatea Trifesti
Situatia economică a localitatii Trifeşti
-Principalele ramuri neagricole
-Stucturile agrare din zonă
-Resursele de fond financiar şi structura acestora
-Modul de organizare a producţiei agricole
-Structura culturilor
-Productia medie agricolă
-Producţia agricolă totala la principalele culturi
-Cheltuieli de producţie la principalele culturi
-Venituri populaţiei obţinute din agricultură
Învăţămantul

Extras din document

Sănătatea

Program de dezvoltare

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL COMUNEI TRIFEŞTI

Aşezarea geografică a localităţii Trifeşti

Între zăvoiul de pe malul drept al Prutului şi pădurile de pe dealurile Tria şi Roşca, la 47021’ latitudine nordică şi 27025’ longitudine estică, în partea de nord-est a României şi de sud-est a Câmpiei Moldovei (depresiunea Jijia Inferioară), la o distanţă de 36 Km de oraşul Iaşi, pe drumul naţional 24 C, Iaşi-Ştefăneşti-Botoşani, este situată comuna Trifeşti.

Formată din satele: Trifeşti, Zaboloteni, Hermeziu, Vladomira, Roşcani, Rădeni, comuna a rezultat în urma reîmpărţirii adminstrativ-teritoriale din anul 1968, prin unificarea comunelor Hermeziu(Trifeşti)cu Roşcani.

La est se mărgineşte cu râul Prut, la nord cu comuna Bivolari,la sud cu comuna Probota, iar la vest cu comunele Andrieşeni şi Vlădeni.

Teritoriul localităţii Trifeşti se desfăşoară pe o suprafaţă de 94,96 Km2

În figura nr. 1 se poate observa poziţia geografică a comunei Trifeşti în cadrul judeţului Iaşi.

Trifeşti, sat centru de comună, este aşezat pe terasa joasă a Prutului, pe şoseaua Iaşi-Stefăneşti, datează din anul 1624. În perimetrul satului sunt cariere de gresie, nisip şi pietriş.

Rădeni este situat în partea de sud-vest a stului Trifeşti, la 7 Km de acesta şi la 4 Km sud-est de satul de satul Roşcani. Este atestat documentar în anul 1554. Ca resurse naturale dispune de păduri de salcâm şi stejar.

Vladomira este amplasat la circa 8 Km de satul Trifeşti, într-un cot al Prutului, în paretea de sud-est a satului Lunca Prutului, la o distanţă de 3 Km de acesta. Este atestat documentar din anul 1864.

Roşcani este situat la 18 Km de localitatea Trifeşti, pe versantul sudic al dealurilor Roşcani-Roştei, spre Găureni, pe valea pârâului cu acelaşi nume. Este atestat documentar din anul 1772.

Zaboloteni este situat la nord de satul Trifeşti, la circa 2 km de asesta pe o terasă joasă a râului Prut, se întinde de la şosea până la râu. Este atestat documentar din anul 1972. Ca resurse naturale dispune de cariere de pietriş şi o pădure în apropierea râului Prut.

Au mai existat şi alte sate dar care din motive sociale arhitecturale şi condiţii naturale nefavorabile-alunecări de teren, izvoare de suprafaţă au dispărut. Amintim aici satele: Stângăceni, Albota, Podeni, Tolocicani,Căuieşti, Unghiul lui Păr, Păuleni, Huc, Damachi, Milcineşti.

Harta judeţului Iaşi

Condiţiile naturale şi principalele lor caracteristici

• Aspecte geologice

În urma forajelor executate în şesul Prutului, pentru alimentarea cu apă a IAS-ului Trifeşti, s-a constatat o grosime a aluviunilor de 20,5m. La baza lor se află 4,20m de pietrişuri de silex, marne şi concreţiuni calcaroase, peste care este aşezat un stat gros de 7,80m de nisipuri. Restul sunt aluviuni luto-nisipoase, argiloase, cu aspect loessoid, peste care se aştern solurile aluvionale recente.

Pentru satele Rădeni şi Roşcani, substratul geologic este constituit din roci sedimentare, formate pe coamele dealurilor dintr-un complex argilo-marnos acoperit cu depozite de luturi loessoide.Cuvertura întinsă de lutul loessoide, groasă de 10-15m, este aşezată pe un strat de nisipuri şi marne gros de 3-5m. Nisipurile şi pietrişurile se găsesc mai ales pe versanţii văilor.

Prundişurile de la baza terasei, de 140m altitudine, la sud de satul Rădeni, pe flancul nordic al dealului Turia, sunt alcătuite mai ales din elemente de gresii silicoase de culoare maro, având în majoritate dimensiuni de 1-5cm.

• Relieful

Relieful comunei Trifeşti este integrat în Podişul Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei şi se remarcă printr-un pronunţat caracter sculptural şi de acumulare.

Relieful sculptural, reprezentat de interfluviu Prut-Jijia, la nord de Roşcani este fragmentat de terasele văilor Cerchezoaia şi Frasin. Pe acest interfluviu este localizat Drumul Furilor, ce trece peste dealul Turia, prin vestul satelor Roşcani şi Păuleni.

Aspectul reliefului este larg vălurat, cuplatouri joase şi văi largi şi culmi a căror orientare este, în general, nord-estică şi nord-vestică. Relieful este întregit şi de prezenţa unor glacisuri coluviale, proluviale sau mixte, situate la baza versanţilor cu o înclinaţie a pantelor între 250-400.

Datorită marnelor din substrat, izvoarelor de coastă şi lipsei vegetaţiei, pe panta sudică a dealului Turea, fenomenul de eroziune este puternic.

Relieful de acumulare s-a format în holocen şi este reprezentat de glacisuri coluviale şi proluviale. Pe întinsul Luncii Prutului, consideratăa treia unitate separată în cadrul Câmpiei Moldovei, se găsesc micradepresiuni, microgrinduri, grădişti de diferite mărimi, pruteţe şi un microrelief de coşcovă.

Schimbările din evoluţia geologică a Platformei Moldoveneşti, în pliocen-cuaternar, au dus la diferenţierea unui număr de noua terase, din care două sunt joase şi şapte sunt înalte. Situate la altitudini diferite faţă de şesul actual al Prutului, terasele au înălţimi cuprinse între 2-140m.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Diagnostic a Comunei Radeni-Trifesti.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE MEDICINĂ VETERINARA”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI