Analiza economico-socială a unei regiuni

1. Prezentarea geografica si fizica

a) Prezentarea principalelor caracteristici

Judetul OLT se face parte de regiune de SUD-VEST a Romaniei, intre meridianele de 22°2’ și 24°2’ și paralelele de 43°3’ și 45°3’, acoperind o suprafata totala de circa 5.498 kmp si reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Ca si relief, jud. Olt este centrat pe valea inferioară a Oltului și teraselor sale și este format din câmpii și dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a județului până în apropiere de Slatina se întâlnește zona de dealuri, aparținând Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre si până la Drăgănești pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60m.

Clima este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în partea de sud. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorită curenților reci din estul Câmpiei Române care își au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia.

Judeţul Olt are ca vecinătăţi la nord-vest judeţul Vâlcea, în est Argeş şi Teleorman, iar ca judeţ vecin în vest Doljul, Dunărea reprezentând atât limita judeţului nostru, cât şi o porţiune din hotarul ţării cu Bulgaria pe o lungime de 47 km. De la limita de nord a judeţului, până în apropiere de Slatina, reşedinţa acestuia, se întinde zona de dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, până la Dunăre, se desfăşoară Câmpia Boianului, subunitate a marii Câmpiei Române, în partea stângă oraşul centru fiind mărginit de râul Olt a cărui vale – valea Oltului – reprezintă o adevărată axă a teritoriului judeţului. Poziţia geografică şi relieful determină, în mare măsură şi manifestarea elementelor climatice, pe întinderea judeţului, clima, ca şi în întreaga ţară fiind temperat continentală, manifestându-se prin ierni aspre şi veri uscate.

Poziţia geografică, varietatea formelor de relief, clima favorabilă, resursele naturale au oferit condiţii prielnice dezvoltării societăţii omeneşti

Resursele naturale principale care se gasesc aici sunt reprezentate de petrol si gaze naturale

In ceea ce priveste reteaua hidrografica se observa ca axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului.

Populatia

In ceea ce priveste populatia, jud. Olt are o populatie de 465.019 de locuitori, fiind impartiti in mediul urban si rural.

Mediul Nr. locuitori

urban 189.064

rural 275.955

Populatia pe orase din jud.Olt:

Oras Nr. locuitori

Slatina 77.082

Caracal 34.735

Bals 20.992

Corabia 19.470

Scornicesti 12.471

Draganesti-Olt 12.190

Piatra-Olt 6.116

Potcoava 5.905

Populatia stabila in varsta de munca pe sexe si medii:

Medii de rezidenta Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Ani

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

UM: Numar persoane

Numar persoane Numar persoane Numar persoane

Masculin Urban Olt 93363 92101 91893

- Rural Olt 139795 138989 137156

Feminin Urban Olt 98174 97142 97171

- Rural Olt 141796 140699 138799

Se observa ca in ceea ce ii priveste pe barbatii in varsta de munca sunt mai multi in mediul rural decat de cel in mediul urban, ia racelasi lucru se intapla si in cazul femeilor. In anul 2008 se observ ca exista un numar mai mare de persoane atat in cazul barbatilor cat si al femeilor, iar in anii 2009 si 2010 numarul acestora incepe sa scada. Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă

din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă.