Analiza Riscurilor si Punctelor de Control a Indulcitoriilor Sintetice

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Analiza Riscurilor si Punctelor de Control a Indulcitoriilor Sintetice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Introducere 2
Motivatia alegerii temei 4
Schema tehnologica , descriere tehnologie de obtinere la general 5
Dezvoltare analiza de riscuri si limite pe baza schemei , masuri preventive 7
Analiza SWOOT sau factorii de risc 9
Concluzii 11
Bibliografie 12

Extras din document

Introducere

Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanţele care însoţesc aproape orice produs aflat în galantarele magazinelor, ele au sau nu valoarea nutritivă sunt folosite la prepararea unor alimente în scopul îmbunataţirii calitaţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este că ei menţin calitatea şi siguranţa produselor o perioadă mai mare de timp, menţin sau îmbunataţesc gustul produselor, asigura controlul aciditaţii şi a alcalinitaţii produselor, menţin consistenţa produselor de asemenea mai menţin aroma sau culoarea produselor.

E-urile reprezintă codificarea unor aditivi alimentari, a caror utilizare a fost permisă (din punct de vedere al siguranţei alimentare) în ţările Uniunii Europene şi în ţările care au aderat la acest sistem de codificare. La ora actuală sunt peste 20 de tipuri de aditivi alimentari cum ar fi, conservanţi, antioxidanţi, acidifianţi, corectori de aciditate, emulsificatori, gelifianţi, stabilizatori, agenţi de îngroşare, potenţatori de arome, antiaglomeranţi, îndulcitori, coloranţi, agenţi de afânare, agenţi de glazurare, agenţi de întarire, săruri de topire, agenţi de încarcare, amidon modificat, gaze propulsare si alţii.

Indulcitorii artificiali sunt substante chimice sau compusi naturali care asigura alimentelor gustul dulce fara a transmite organismului un numar ridicat de calorii. Deoarece inlocuitorii au gust mai intens decat zaharul este suficient sa utilizati o cantitate mica pentru a obtine acelasi rezultat.

Produsele alimentare care au in compozitie indulcitori artificiali au mai putine calorii decat cele cu zahar, din aceasta cauza deseori sunt recomandate in timpul dietelor pentru slabit sau pentru mentinerea greutatii corporale.

Totodata, este bine de stiut ca unele alimente (prajituri, biscuiti, ciocolata), pe a caror eticheta apare informatia "fara zahar", pot contine indulcitori precum sorbitol sau manitol care contin un numar mare de calorii, favorizand cresterea in greutate si nivelul de zahar din sange.

Corpul uman si, in special creierul, a fost proiectat sa foloseasca rezervele de zahar din sange in beneficiul sau. Fara zahar, nu ar fi viata cu siguranta. Pentru a functiona insa optim, corpul uman are nevoie de o anumita cantitate de zahar, care variaza intre 0.70 si 1.10 g/l.

Ce se intampla cand depasim aceasta cantitate sau cand nu primim destul zahar din alimentele pe care le consumam este prea bine stiut Este cunoscut faptul ca aspartamul, sau E951, cum mai apare pe produse, cel mai cunoscut si controversat indulcitor, este de aproape 200 de ori mai dulce decat zaharul. La consumul anual european de 2000 de tone de aspartam ar mai fi nevoie de inca o jumatate de milion de tona de zahar pentru a genera acelasi gust! Pentru a avea acest gust, aspartamul contine doi amino acizi, acidul aspartic si penilalanina. Alti indulcitori cunoscuti sunt zaharina si stevia, care este indulcitor natural.

Pana la urma, nevoia de dulciuri pe care o simtim multi dintre noi pe perioada unei zile de lucru - exceptie fac cazurile cand nivelul scazut al zaharului din sange isi spune cuvantul- este explicata mai mult psihologic. Pentru ca omul chiar nu are nevoie de zahar in stare pura. Aceasta e opinia celui mai cunoscut nutritionist din lume, suedezul Martin Brunnberg, care le-a explicat si romanilor pe 27 ianuarie, intr-un seminar sustinut la Bucuresti, efectele negative ale obiceiurilor alimentare deficitare.

"In mod normal corpul nu are nevoie de zahar. Oricum, coprpul primeste zahar din amidonul din alimente, pentru ca amidonul este zahar. Deci, cea mai buna solutie este sa mananci carbohidrati cu o rata de absorbtie mica pentru a nu lasa totusi nivelul zaharului din sange sa scada. De asemnenea, proteinele mai sunt bune, pentru ca sunt transformate in zahar in ficat si acest proces este foarte lent si asta inseamna ca nivelul glucozei din sange ramane la acelasi nivel".

Daca eviti zaharul pentru cateva zile, apetitul revine la normal. In cazul meu, eu mananc foarte repede, sunt un mancacios, dar nu simt niciodata nevoia de zahar, asa ca mi-e greu sa inteleg aceasta dependenta de alimentele dulci", mai spune Martin Brunnberg.

Studii recente ale organizatiilor importante din domeniu demonstreaza ca indulcitorii artificiali si, in special, aspartamul, nu au nici o legatura cu dementa, cancerul, tulburarile de comportament, pierderea parului si alte boli invocate pe cateva site-uri In urma cercetarilor biochimice, clinice si de comportament asupra subiectilor, a reiesit ca o doza zilnica de 40 mg/kg de aspartam este sigura, fiind o exceptie doar in cazul persoanelor care sufera de fenilcetonurie. Un adult isi poate lua doza zilnica de aspartam din aproximativ 10 cani de bautura indulcita artificial.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Riscurilor si Punctelor de Control a Indulcitoriilor Sintetice.doc

Alte informatii

Universitatea din Craiova Facultatea de Horticultura Controlul si Expertiza Produselor Alimentare Master an - I