Asigurari Culturi Agricole

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Asigurari Culturi Agricole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 54 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul I: Introducere în asigurări 2
1.1. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente
pentru viaţa şi integritatea corporală şi bunurile omului 2
1.2. Necesitatea constituirii unor fonduri de protecţie împotriva riscurilor 4
1.3. Conceptul de asigurare 6
1.4. Funcţiile asigurării 11
1.5. Clasificarea asigurărilor 12
Capitolul II: Piaţa asigurărilor 15
2.1. Caracteristicile pieţei asigurărilor 15
Capitolul III Asigurarea productiilor agricole 20
3.1. Asigurarea agricola 20
3.2. Metodologia de dauna in asigurarile agricole(AGRAS2007) 22
CAPITOLUL IV:STUDIU DE CAZ 38
CAPITOLUL V.Anexe 44
BIBLIOGRAFIE 51

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN ASIGURĂRI

1.1. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente pentru viaţa şi integritatea corporală şi bunurile omului

Pericolele la care omul este supus sunt multiple şi variate, cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori speciali şi sociali – economici. Aceste pericole sunt generatoare de pagube şi de aceea omul trebuie să le cunoască pentru a se pune la adăpost de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor. Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice, printre care se numără: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, grindina, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpadă, etc. O serie (multitudine) de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii face posibilă creşterea rapidă a producţiei, uşurarea muncii, progresul social, dar în anumite împrejurări, ea poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distrugă complet anumite mijloace de producţie şi bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor.

Astfel, defecţiunile ivite în funcţionarea maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor pot provoca explozii, incendii, electrocutări, asfixieri, arsuri, etc.; dezvoltarea traficului rutier, feroviar aerian şi maritim măreşte pericolele circulaţiei, etc.

Omul, prin modul necorespunzător (neglijenţă, nepricepere) în care îşi îndeplineşte uneori atribuţiile de serviciu sau prin comportarea sa reprobabilă în societate (acţiuni delictuale: jaf, furt, crimă) poate sa provoace pierderi semenilor săi.

Anumiţi factori sociali-economici pot, de asemenea provoca fenomene cu efecte negative asupra desfăşurării normale neîntrerupte a activităţii economice. Din aceste categorii fac parte: crizele economice, şomajul şi inflaţia, conjunctura economică nefavorabilă, etc.

Din simpla enumerare a cauzelor care generează pericole rezultă că unele sunt independente de voinţa omului, adică au caracter obiectiv, în timp ce altele, legate de comportarea omului, poartă un caracter subiectiv.

Cauze obiective: poziţia terenului faţă de sursa de apă, ceea ce îl face să fie supus inundaţiilor sau să fie ferit de acestea; sensibilitatea unor culturi agricole la grindină, caracteristicile unor materiale de construcţii de a fi inflamabile sau neinflamabile, etc.

Cauze subiective: atitudinea iresponsabilă şi inconştientă a unor oameni, poate să provoace sau să favorizeze înregistrarea de accidente cu efecte grave umane şi materiale. Cunoaşterea împrejurărilor în care se pot produce diverse fenomene perturbatoare şi păgubitoare, permite omului să ia măsurile de rigoare pentru a evita şi preveni asemenea fenomene sau pentru a limita acţiunea lor distructivă. Calamităţile naturale cele mai păgubitoare şi cele mai de temut, dar şi cu arie largă de răspândire pe glob sunt: seceta, cicloanele (uraganele), inundaţiile cutremurele de pământ, incendiile şi accidentele. Seceta, indiferent de forma pe care o îmbracă - diminuarea umidităţii din atmosferă, uscarea progresivă a pământului, imposibilitatea plantelor de a-şi asigura apa necesară, chiar dacă aceasta există în sol – afectează puternic activitatea economică şi, prin aceasta, periclitează însăşi viaţa oamenilor, pe întinse zone geografice. Pe un plan mai general, seceta influenţează negativ produsul intern brut, balanţa comercială şi balanţa de plăţi a ţării.

Pe glob există întinse zone frecvent bântuite de secetă: nordul continentului african, S.U.A. – centrul şi vestul, Asia – China, Mongolia, India, Europa – sudul continentului. În ţara noastră: Dobrogea, estul Moldovei, Muntenia şi Oltenia.

Cicloanele (denumite în unele regiuni uragane, iar în altele taifunuri) sunt deplasări de mase de aer având un diametru de la câteva zeci de km până la 1500-2000 km, care se mişcă în spirale, după caz în direcţia acelor de ceasornic sau în direcţia opusă acestora, timp de 4-7 zile şi chiar mai mult. Cicloanele se formează atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică, în zona tropicală, ca şi în cea temperată. Cicloanele tropicale sunt însoţite de mari căderi de precipitaţii provocând inundaţii catastrofale.

Inundaţiile se produc, de regulă, primăvara în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruşte a zăpezii ori a gheţii, şi vara in regiunile cu climat tropical ori musonic. Şi acestea au provocat de-a lungul anilor, în anumite zone ale globului, importante pagube materiale şi victime.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asigurari Culturi Agricole.doc