Bolile Orzului si Combaterea Lor

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Bolile Orzului si Combaterea Lor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc, xls de 92 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
I.1 IMPORTANTA CULTURII ORZULUI
I.2 SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI
I.2.1 SISTEMATICA
I.2.2 ORIGINEA ORZULUI
I.2.3 SOIURI
I.3 COMPOZITIA CHIMICA A ORZULUI
I.4 SUPRAFETE CULTIVATE SI PRODUCTII OBTINUTE
I.5 PREZENTAREA PLANTEI
I.6 RADACINA ORZULUI
I.6.1 TULPINA
I.6.2 FRUNZA
II. PREZENTAREA MONOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A ICDA FUNDULEA
II.2 PROPIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
II.3 PROPIETATILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI
II.4 PROPIETATILE CHIMICE ALE SOLULUI
II.5 PROPIETATILE BIOLOGICE ALE SOLULUI
II.6 CLIMA
II.7 PRECIPITATIILE
II.8 UMIDITATEA ATMOSFERICA
II.9 INSOLATIA
II.10 REGIMUL EOLIAN
III. TEHNOLOGIA DE CULTURA A ORZULUI
III.1 ROTATIA
III.2 FERTILIZAREA
III.2.1 ROLUL PRINCIPALELOR ELEMENTELOR NUTRITIVE
III.2.1.1 ROLUL AZOTULUI
III.2.1.2 ROLUL FOSFORULUI
III.2.1.3 ROLUL POTASIULUI
III.2.2 ELEMENTELE NUTRITIVE SI REZISTENTA PLANTELOR LA BOLI
III.2.3 ROLUL MACROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI PLANTELOR LA BOLI
III.2.3.1 AZOTUL
III.2.3.2 FOSFORUL
III.2.3.3 POTASIUL
III.2.3.4 CALCIUL
III.2.3.5 MAGNEZIUL
III.2.4 ROLUL MICROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI PLANTELOR LA BOLI
III.2.4.1 BORUL
III.2.4.2 CUPRUL
III.2.4.3 MANGAN
III.2.4.4 ZINC
III.2.4.5 SILICIUL
III.2.5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
III.2.5.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU AZOT
III.2.5.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU FOSFOR
III.2.5.3 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU POTASIU
III.2.6 APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD
III.2.7 APLICAREA AMENDAMENTELOR
III.2.8 FERTILIZAREA LA ORZUL DE PRIMAVARA
III.3 LUCRARILE SOLULUI
III.3.1 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGATOARELE TIMPURII
III.3.2 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGAROARELE TARZII
III.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.5.1 COMBATEREA BURUIENILOR
III.6 IRIGAREA CULTURII DE ORZ
III.7 RECOLTAREA ORZULUI
IV. RUGINA ORZULUI
IV.1 AGENTUL PATOGEN
IV.1.1 COMBATERE
IV.2 ARSURA FRUNZELOR DE ORZ (RHYNCHOSPORIUM SECALIS)
IV.2.1 RASPANDIRE
IV.2.2 SIMPTOME
IV.2.3 AGENTUL PATOGEN
IV.2.4 COMBATERE
IV.3 RUGINA BRUNA A ORZULUI (PUCCINIA HORDEI)
IV.3.1 RASPANDIRE
IV.3.2 SIMPTOME
IV.3.3 AGENTUL PATOGEN
IV.3.4 COMBATERE
IV.4 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F.SP. HORDEI)
IV.4.1 RASPANDIRE
IV.4.2 SIMPTOME
IV.4.3 AGENTUL PATOGEN
IV.4.4 COMBATERE
IV.5 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F.SP. HORDEI)
IV.5.1 RASPANDIRE
IV.5.2 SIMPTOME
IV.5.3 AGENTUL PATOGEN
IV.5.4 COMBATERE
IV.6 INNEGRIREA SI GENUNCHEREA BAZEI TULPINII ORZULUI (GAUMANOMYCES GRAMINIS SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
IV.6.1 RASPANDIRE
IV.6.2 SIMPTOME
IV.6.3 AGENTUL PATOGEN
IV.6.4 COMBATERE
V. STAREA FITOSANITARA A CULTURII DE ORZ LA ICDA FUNDULEA
VI. MATERIAL SI METODA
VI.1 AMPLASAREA EXPERIENTEI
VI.2 METODE DE CERCETARE FOLOSITE IN DIAGNOZA BOLILOR SI STUDIUL AGENTILOR PATOGENI
VII. REZULTATE OBTINUTE
VIII. CONCLUZII SI RECOMANDARI
VIII.1 IN URMA CERCETARILOR INTREPRINSE S-AU DESPRINS URMATOARELE CONCLUZII
VIII.2 RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

Noţiuni introductive

1.1 Importanţa culturii orzului

Orzul se numără printre cele mai vechi plante luate în cultură. Sunt dovezi că el s-a cultivat încă din epoca de piatră. După unele cercetări orzul a început să fie cultivat acum 12000 ani, iar acum 7000 de ani a început să fie cultivat pe scară largă. În Egipt primele cereale cultivate au fost orzul şi meiul; grâul a fost luat ulterior în cultură. Din scrierile rămase de la Herodot şi Plinius rezultă că, din orz egiptenii preparau o băutură alcoolică asemănătoare berii. În Grecia antică orzul a fost multă vreme cereala principală, el constituind alimentul principal. În decursul timpului grâul a înlocuit treptat orzul în alimentaţia oamenilor, acesta din urmă fiind folosit în hrana animalelor. Şi în imperiul Roman cultura orzului era răspândită, pâinea de orz era consumată mai ales de populaţia săracă şi de sclavi. La chinezi orzul se număra printre cele 5 plante sfinte.

Astăzi orzul are multiple întrebuinţări:

• în alimentaţia omului

• în hrana animalelor

• în industrie

În alimentaţia omului orzul deţine un loc important în zona unde cultura are o pondere mai mare. Orzul are şanse de reuşită mai mare acolo unde grâul reuşeşte mai puţin; de aceea găsim orzul în unele zone cum ar fi: regiunea Arhanghelsk (dincolo de cercul polar de nord), Tibet, Pundjab (regiuni aflate la mare altitudine) sau zone din Africa de nord cum ar fi Algeria, Maroc, etc.

În alimentaţie orzul este folosit sub diverse forme cum ar fi:

-supe, sosuri obţinute din crupele de orz, sau hrană pentru sugari din crupele măcinate;

-surogat de cafea prin prelucrarea unor malţuri speciale de orz;

-diverse preparate din lapte cu malţ, făină din malţ pentru îmbunătăţirea celei de grâu;

-siropuri de malţ pentru obţinerea fulgilor de cereale, a dulciurilor, a prafurilor de copt, chiar a unor medicamente;

Pâinea de orz are calităţi slabe datorită lipsei glutenului (este sfărămicioasă, necrescută, greu digestibilă). Făina de orz se amestecă cu făina de orz pentru obţinerea unei pâini de calitate.

În hrana animalelor orzul are diverse utilizări:

-boabele de orz sunt un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrăşat, cele producătoare de lapte şi animalele tinere;

- plantele de orz pot fi folosite în furajare, singure sau în amestec cu alte furaje (borceag de toamnă) sub formă de masă verde, siloz sau fân;

-pleava uscată datorită asperităţilor irită mucoasa tubului digestiv al animalelor de aceea se foloseşte în amestec cu furaje suculente sau borhoturi.

-colţii de malţ şi borhotul de bere au o bună valoare furajeră contribuind la stimularea producţiei de lapte a vacilor.

Subsatnţele nutritive din orz au o valoare nutritivă ridicată şi o bună digestibilitate, iar paiele de orz depăşesc valoarea nutritivă a celor de grâu, ovăz şi secară.

În industrie:

-la fabricarea berii

-ca materie primă în industria alcoolului, dextrinei, glucozei.

1.2. Sistematica, origine, soiuri

1.2.1. Sistematica

Orzul aparţine genului Hordeum, care cuprinde 27 de specii sălbatice şi 2 specii cultivate. Dintre speciile sălbatice 16 sunt perene, iar restul sunt anuale. Speciile sălbatice au importanţă datorită faptului că în genomul lor se găsesc gene ce determniă rezistenţă la boli şi dăunători ce pot fi transferate prin inginerie genetică la formele cultivate. Hordeum vulgare subspecia spontaneum sau orzul sălbatic pe 2 rânduri, este o plantă anuală care prezintă un spic foarte fragil la maturitate, spiculeţele aristate, aristele fiind paralele cu spicul. Planta creşte spontan în Asia, America, se găseşte şi la noi ca buruiană în culturile de orz şi grâu.

Hordeum vulgare subspecia agriocrithon sau orzul sălbatic cu 6 rânduri este tot o plantă anuală. Prezintă tulpinile întinse la pământ, apoi sunt erecte. Spicele cu 6 rânduri sunt păroase şi sunt foarte fragile. Spiculeţele sunt fertile, iar boabele sunt golaşe.

Fisiere in arhiva (6):

  • Anexe
    • Anexa1.xls
    • Anexa2.xls
    • Anexa3.doc
  • Bibliografie.doc
  • Bolile Orzului si Combaterea Lor.doc
  • Cuprins.doc