Caracterizarea Tehnologica, Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Fructe Congelate

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Caracterizarea Tehnologica, Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Fructe Congelate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 42 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Șef lucrări dr. Irimia Liviu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I Caracterizarea morfologică și tehnologică a speciilor horticole de la care provine materia prima: FRUCTE DE PĂDURE . 1
1.1. Denumirea științifică și populară, caracterizarea botanică.
1.2. Compoziția chimică a produsului horticol proaspăt și valoarea sa nutritivă, nutraceutică, medicinală și energetică.
1.3. Areale de cultură.
1.4. Caracterizarea tehnologică.
1.5. Soiuri cultivate și descrierea lor.
1.6. Destinația producției și modalitatea de valorificare a acesteia.
1.7. Bolile și dăunătorii specifici.
CAPITOLUL II Tehnologia de obținere a produsului . 21
2.1. Fluxul tehnologic . 21
2.2. Alterările specifice produsului . 29
CAPITOLUL III Particularități ale desfacerii produsului în rețeaua comercială a municipiului Iași . 32
3.1. Categorii de spații comerciale specializate în desfacerea produselor de legume și fructe.32
3.2. Modul de prezentare . 33
3.3. Condiții de păstrare . 35
3.4. Categoriile de calitate aflate la vânzare . 35
3.5. Corespondența calitate-produs, standarde de comercializare specifice produsului . 35
3.6. Compoziția chimică de pe etichetă . 40
3.7. Aditivii din compoziția produselor . 40
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

Caracterizarea morfologică și tehnologică a speciilor horticole de la care provine materia prima: FRUCTE DE PĂDURE.

AFINUL

1.1 Denumirea științifică și populară, caracterizarea botanică

Afinul are numele științific Vaccinum corymbosum L., din familia Ericaceae, iar denumirea populară: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară.

Este un subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare verde, lungă de cca. 30-60 cm, cu ramuri anguloase.

Sistemul radicular este alcătuit din formațiuni fine cu diametrul cuprins între 0,5-1,5 mm, cu grad de penetrare redus, răspândit în sol până la adâncimea de 40 cm, iar pe orizontală rar depășește raza de 1 m.

Partea aeriană este formată din numeroase tulpini ce alcătuiesc o tufă cu înălțimea de 1-3 m, cu port variabil de la un grup de soiuri la altul. Tulpinile sunt de vârste diferite și au pe ele muguri activi (ramuri anuale) sau muguri dorminzi (ramuri multianuale).

Frunzele sunt scurt-pețiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fețe.Inflorescența este un racem și cuprinde 5-15 flori pedunculare hermafrodite, situate pe un ax comun. Afinul înflorește târziu la 10-15 zile după măr, în mai-iunie. Înflorirea are loc eșalonat de la baza inflorescenței spre vârf și durează 12-15 zile. Soiurile de afin sunt autofertile.

Florile sunt verzui roșietice, albe sau rozé cu petalele unite sub formă de clopoțel, dispuse câte 1-2 la axila (subțioara) frunzelor (Figura 1.1).

Fructul este numit afină și reprezintă o bacă de culoare albastru-închisă sau albastru-brumărie, de formă sferic-turtită și acoperită de regulă cu pruină, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, în partea inferioară prezintă o forma specifică, de coroană. Pulpa este zemoasă, cu suc violaceu, cu gust plăcut dulce acrișor.

Maturarea fructelor are loc la 60-75 de zile de la înflorit. Acestea se mențin pe tulpini 8-12 zile după care cad.

Figura 1.1

Florile afinului

1.2 Compoziția chimică a produsului horticol proaspăt și valoarea sa nutritivă, nutraceutică, medicinală și energetică

Compoziția chimică

Fructele se remarcă printr-un conținut ridicat în elemente biochimice: 14-18% substanță uscată, 7-13% zahăr, 0,8-1,2% proteine, 0,8-1,15% acizi, 12-20 mg vitamina C/ 100g, vitaminele A, PP, B1, B2, E precum și săruri minerale de K, Ca, P, S, Mg, Cl, Mn, Fe și tanin.

Prin conținutul ridicat în apă, fructele participă la refidratarea organismului uman și, totodată, datorită zaharurilor care pot fi ușor oxidate, rezultă energia necesară activității vitale a organismului.

Acizii organici contribuie la stimularea apetitului, combat oboseala și au o acțiune bactericidă. Substanțele minerale contribuie la osificarea scheletului, influențează creșterea organismului, activitatea unor glande cu secreție internă.

Celuloza, substanțele pectice și taninice joacă un rol important în creștere și dezvoltare. Aromele stimulează secteția gastrică și intestinală, apetitul.

Valoarea alimentară, nutritivă și energetică

Fructele constituie singura categorie de alimente e origine vegetală care intră în alimentația umană așa cum le produce planta, fără adaosuri sau prelucrări. Valoarea sa alimentară este compusă din 6,2-11,9% glucide, 0,6% protide, 0,60% lipide, 0,85% acid malic, 79-86% apă și 0,30% substanțe minerale.

Valoarea energetică a afinului raportată la 100 g de produs este de 56%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Tehnologica, Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Fructe Congelate.doc

Bibliografie

CAPITOLUL I Caracterizarea morfologică și tehnologică a speciilor horticole de la care provine materia prima: FRUCTE DE PĂDURE . 1
1.1. Denumirea științifică și populară, caracterizarea botanică.
1.2. Compoziția chimică a produsului horticol proaspăt și valoarea sa nutritivă, nutraceutică, medicinală și energetică.
1.3. Areale de cultură.
1.4. Caracterizarea tehnologică.
1.5. Soiuri cultivate și descrierea lor.
1.6. Destinația producției și modalitatea de valorificare a acesteia.
1.7. Bolile și dăunătorii specifici.
CAPITOLUL II Tehnologia de obținere a produsului . 21
2.1. Fluxul tehnologic . 21
2.2. Alterările specifice produsului . 29
CAPITOLUL III Particularități ale desfacerii produsului în rețeaua comercială a municipiului Iași . 32
3.1. Categorii de spații comerciale specializate în desfacerea produselor de legume și fructe.32
3.2. Modul de prezentare . 33
3.3. Condiții de păstrare . 35
3.4. Categoriile de calitate aflate la vânzare . 35
3.5. Corespondența calitate-produs, standarde de comercializare specifice produsului . 35
3.6. Compoziția chimică de pe etichetă . 40
3.7. Aditivii din compoziția produselor . 40
BIBLIOGRAFIE