Caracterizarea Tehnologica Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Specia Banane

Imagine preview
(9/10)

Acest proiect trateaza Caracterizarea Tehnologica Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Specia Banane.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 44 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Şef lucr. Dr. Irimia Liviu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAP.1. CARACTERIZARE MORFOLOGICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A BANANIERULUI 4
1.1. Caracterizare botanică 4
1.2. Compoziţia chimică a produsului şi valoarea sa nutritivă, nutraceutică, medicinală şi energetică 8
1.3. Arealele de cultură de pe glob 12
1.4. Caracterizare tehnologică 14
1.5. Soiurile cultivate şi descrierea lor 15
1.6. Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a acesteia 18
1.7. Bolile şi dăunătorii specifici ai bananei 19
CAP.2. TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE A BANANELOR 21
2.1. Modalităţi de recoltare 21
2.2. Presortarea 26
2.3. Depozitarea şi păstrarea bananelor 26
2.4. Ambalarea 28
CAP.3. STANDARDELE DE COMERCIALIZARE A BANANELOR CONFORM DISPOZIŢIILOR EMISE DE COMISIA CODEX ALIMENTARIUS 29
3.1. Cerinţe minime de calitate 29
3.2. Cerinţe de maturitate 30
3.3. Categorii de calitate 30
3.4. Calibrarea 30
3.5. Toleranţele 31
3.6. Prezentarea produsului 31
3.7. Marcajul 32
CAP.4. PARTICULARITĂŢI ALE DESFACERII BANANELOR ÎN REŢEAUA COMERCIALĂ DIN MUNICIPIUL IAŞI 33
4.1. Categorii de spaţii comerciale specializate în desfacerea produselor de legume şi fructe 33
4.2. Perioada de valorificare a bananelor 37
4.3. Modul de prezentare (ambalare şi preambalare) 39
4.4. Condiţii de păstrare 39
4.5. Categorii de calitate aflate la vânzare 40
4.6. Corespondenţa calitate-produs. Standarde de comercializare specifice produsului
Bibliografie 44

Extras din document

CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A BANANIERULUI

( Musa sapientum L., fam. Musaceae )

1.1. Caracterizare botanică

Bananierul sau bananul este cea mai importantă specie pomicolă din zona tropicală, fiind deosebit de apreciat pe plan mondial. Genul Musa L. cuprinde peste 80 de specii originare din Asia de Sud şi Asia de Sud-Est (India, Indochina, Malaiezia, China de Sud) dintre care unele sunt frecvent cultivate în regiunea inter-tropicală pentru fructele lor deosebit de gustoase (M. Paradisiaca, M. cavendish), a seminţelor mari, comestibile, ca plante textile (M. textilis), dar majoritatea sunt folosite în scop ornamental (M. Basjoo Sieb, M. Rosacea Jacq etc.).

De- a lungul timpului, unele specii prin hibridări naturale şi mutaţii au dat naştere la forme noi. De exemplu, specia diploidă Musa acuminata reprezintă genomul a numeroase clone diploide (bananul smochină), cu fructe foarte dulci, aromate, dar şi hibrizi triploizi (M. sapientum L.,M. cavendish) care constituie baza sortimentului cultivat pentru export, fructele fiind gustoase, parfumate, bogate în glucide şi lipsite de seminţe.

Bananierul este o specie monocotiledonată, ierboasă, perenă, viguroasă, cu înălţimea de 3-9 m. Sistemul radicular este reprezentat printr-un rizom subteran, puternic dezvoltat, voluminos, suculent, cu greutatea de 10-20 kg, în care sunt depozitate substanţe de rezervă. De pe rizom se formează numeroase rădăcini adventive, răspândite radiar în sol, majoritatea fiind situate la adâncimea 20-70 cm. Mugurii adventivi ai rizomului evoluează în drajoni care devin apoi tulpini florifere. Un rizom poate forma în timpul vieţii sale 150 de drajoni (soiul Poyo), până la 380-600 (soiul Seredy), care constituie un valoros material săditor.

Tulpina este falsă, aparentă (pseudotulpină), formată din vaginele bine dezvoltate ale frunzelor, care se suprapun concentric,iniţial în jurul unei tulpini subterane, sunbţiri. La o plantă se lasă în general 1-3 tulpini productive, care după fructificare se usucă.

Frunzele sunt alterne, foarte mari, cu teci lungi, cilindrice, se acoperă strâns una pe alta, formând pseudotulpina plantei, deasupra căreia se continuă cu un peţiol gros, lung de 30-50 cm şi un limb simplu, gigant (2-4 m lungime şi 0,6-0,9 m înălţime) de culoare verde deschis, penat nervat. Nervurile secundare sunt paralele şi aproape perpendiculare pe cea principală,fapt ce permit franjurarea limbului de către vânt, fără ca fâşiile formate să se usuce. Această particularitate este consideratăca o adaptare la vânturile puternice, care altfel ar desrădăcina plantele. Pe o tulpină se formează succesiv 30-40 de frunze, dintre care numai 10-15 bucăţi terminale sunt active, cele bazale uscându-se concomitent cu apariţia celor tinere. Frunzele apar la un interval de 6-17 zile, în funcţie de condiţiile climatice,suprafaţa foliară a unei plante fiind de până la 92 m2. Vernaţia sau prefoliaţia, adică modul în care se prezintă frunza în mugur, este convolută, cu limbul răsucit în formă de ţigară.

Inflorescenţa apare în vârful pseudotulpinilor în vârstă de 7-9 luni în ţinuturile tropicale şi de până la 18 luni în cele subtropicale. Ea se formează din mugurul terminal al tulpinei subterane şi creşte prin tubul alcătuit de tecile frunzelor (în centrul tulpinei false), având un peţiol lung, neted, neramificat, care urcă până deasupra coloanei de frunze. Inflorescenţa este spiciformă, spadice nutant, la început acoperită cu bractei verzi sau roşii- violacei. Pe măsură ce florile se dezvoltă, bracteele se curbează spre exterior, începând cu cele bazale. Bananul are cea mai mare inflorecenţă, însumând până la 19.000 de flori, unisexat monoice şi hermafrodite, sterile. (figura 1.1)

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Tehnologica Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Specia Banane.docx

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA CONTROL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE