Cercetari cu Privire la Fortarea Narciselor

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Cercetari cu Privire la Fortarea Narciselor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 92 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAP. I – IMPORTANŢA ŞI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN
SORTIMENTUL FLORICOL
7
CAP. II – CARACTERELE MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE ALE
PLANTELOR DE NARCISĂ
II.1. Sistematica plantei
II.2. Structura bulbului
II.3. Creşterea şi dezvoltarea
II.4. Sortimentul de specii şi cultivaruri
II.5. Metode de înmulţire a narciselor
II.6. Condiţiile ecologice , factori determinanţi în creşterea şi
dezvoltarea normală a plantelor
CAP. III – BOLILE ŞI DĂUNĂTORII NARCISELOR
III.1. Bolile şi combaterea lor
III.2. Dăunătorii şi combaterea lor
III.3. Tulburările fiziologice la narcise 34
CAP. IV – ASPECTE DE TEHNOLOGIE ÎN CÂMP ŞI CULTURA LA
GHIVECE
IV.1. Cultura în condiţii naturale
IV.2. Cultura forţată a narciselor
CAP. V – CERCETĂRI PROPRII CU PRIVIRE LA FORŢAREA
NARCISELOR ÎN CONDIŢII DE REFRIGERARE ŞI UMBRAR
V.1. Materialul folosit la experienţă
V.2. Metode de lucru
V.3. Variante experimentale
V.4. Rezultatele cercetării
V.5. Scopul şi obiectivele cercetării
CAP. VI – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Extras din document

INTRODUCERE

ISTORIA NARCISELOR ŞI LOCUL OCUPAT DE ACESTEA ÎN SORTIMENTUL FLORICOL

Cea mai cunoscută legendă a originilor narciselor este cea realizată de Ovidiu în “ Metamorfoze “ .

Narcissus , fiul regelui Ophius şi al nimfei Ziriope , era un tânăr frumos care deşi iubit de multe fete tinere şi de nimfe , dispreţuia dragostea .

Drept pedeapsă , Afrodita l-a făcut să se uite odată într-o fântână şi văzându-şi chipul în apă , să se îndrăgostească de propria-i înfăţişare .

Cucerit de imaginea tânărului frumos pe care-l vedea , dar pe care nu-l putea atinge , Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere .

Nimfele îi pregătiră tânărului mormântul dar când se duseră să-i ridice trupul , nu-l mai găsiră . Pe locul unde se lăsase în iarbă capul lui Narcissus , răsărise o floare albă şi înmiresmată care a primit numele de “ Narcissus “ ( narcisa ) .

Unii scriitori antici consideră că numele narciselor ar avea altă origine : Pliniu susţine că denumirea vine de la numele grecesc “ narce “ care însemna “ narcotic “ şi se referea la parfumul florilor .

În mitologie , aceste plante erau consacrate “ Furiilor “ , care foloseau narcisele pentru a-i ului pe cei care doreau să-i pedepsească .

Alţi scriitori antici pretind că parfumul florilor provocau halucinaţii .

Homer a fost primul care se referea la efectul narcotic al narciselor, iar Sofocles cunoştea de asemenea acest efect .

O altă descriere a originii narcisei este următoarea :

“ La porunca lui Zeus şi pentru a-l încânta pe Pluto cel ce totdeauna bine întâmpina Pământul a făcut să crească narcisa , frumoasă ca o fecioară cu faţă de om . Minunată era această floare . Toţi cei care o vedeau , atât oamenii muritori cât şi zeii a căror viaţă este veşnică rămâneau în extaz “ .

Vechii greci foloseau “ Floarea Persefonei “ ca un motiv în diferite forme ale artei .

Despre narcise profetul Mahomed a spus : “ pâinea este hrana pentru organism , dar narcisele sunt hrana sufletului “ .

De-a lungul timpului , narciselor li s-au dat diferite nume . Astfel , în Anglia se mai numeau “ crinul din postul Paştelui “ ( Lent Liris ) , deoarece narcisele înfloresc în această perioadă sau “ florile potir “ ( Chalice flower ) deoarece corola florilor aminteşte de cupele folosite pentru vinul sacru .

De secole această floare a fost cântată de poeţi printre care Constance , Masefield , Milton , Noyer , Spencer , Shakespeare .

În Anglia , Germania şi Olanda se foloseşte frecvent sinonimul “ daffodils “ care defineşte narcisele galbene tip trompetă .

În America este folosit termenul “ jonquil “ tot pentru narcisele galbene tip trompetă .

Şi în ţara noastră narcisele sunt răspândite şi cultivate în toate grădinile . Ele sunt numite “ Zarnacadele “ în Ardeal , caprine sălbatice , fulie , roşculeţe , stânjeniţe în jurul Braşovului sau “ ghiocei “ denumire dată în special narciselor galbene de tip trompetă .

Specia cea mai răspândită în ţara noastră este N . Poeticus şi subspecia Stelaris şi creşte spontan în peste 150 de locuri , cel mai cunoscut fiind Dumbrava Vadului de lângă Secăria ( jud. Braşov ) unde poiana ocupă o suprafaţă de 391,5 ha , fiind considerată totodată şi cea mai mare poiană .

Localnicii spun că ele au apărut după tăierea pădurilor de stejar între cele două războaie mondiale .

Există şi o poveste legată de locul apariţiei primei narcise .

“ Pe pârâul Secăria la podul din capătul din sus al satului Vad , în ziua nunţii fetei preotului din sat , în timp ce alaiul trecea podul , acesta a cedat şi mireasa a căzut în apă şi s-a înecat . Fiind o fată curată , Dumnezeu a zămislit din trupul ei o floare albă şi parfumată , mângâind astfel sufletul părinţilor “ .

Deşi cultivarea narciselor a început serios doar de circa 150 de ani , ele au fost cultivate şi cunoscute cu mult înainte .

Astfel , în 1548 se cultivau peste 24 de specii , în 1620 numărul lor era de 100 , în 1907 a ajuns la peste 1400 de varietăţi , iar în 1948 se cunoşteau circa 8000 de varietăţi .

În prezent sunt înregistrate peste 1200 de cultivaruri , iar interesul privind cultivarea şi introducerea de noi forme şi culori este tot mai mare .

În prezent Olanda deţine monopolul producerii bulbilor de lalele , narcise şi zambile .

Anual la Kenkenhof din martie până în mai se deschide o expoziţie destinată bulboaselor de primăvară .

Plantele sunt aduse în containere şi în timpul celor 3 luni sunt prezentate sute de soiuri de bulboase .

Astfel de expoziţii se organizează în Anglia şi Germania . Şi în ţara noastră la Piteşti în luna aprilie are loc “ Simfonia lalelelor “ expoziţia cea mai cunoscută destinată în principal florilor de primăvară .

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cercetari cu Privire la Fortarea Narciselor.doc
  • Cuprins.doc