Cercetări privind influența epocii de semănat și feritilizării asupra conținutului și producției de ulei la câțiva hibrizi de floarea-soarelui în condițiile ecologice de la SC - DA Podu-Ilioaiei, Județul Iași

Floarea-soarelui este una dintre cele mai importante plante producătoare de grăsimi (oleaginoase) utilizându-se fructele (achenele) pentru extragerea uleiului sau fabricarea halvalei, tulpinile şi calatidiile pentru furajarea animalelor, pericarpul pentru obţinerea furfurolului sau altor produse , contribuind totodată la înfrumuseţarea peisajului şi menţinerea biodiversităţii, fiind şi o foarte bună poluantă meliferă.

Scopul principal al cultivării florii-soarelui este extragerea uleiului, cultivării şi beneficierii , fiind interesaţi în mărimea conţinutului şi producţiei de ulei prin cultivare tot mai performante şi prin măsuri tehnologice adecvate.

Cu toate că este o mare consumatoare de elemente nutritive, floarea-soarelui valorifică mai slab îngrăşămintele (Vrânceanu, 2000), realizând sporuri mai mici de producţie .

Aplicarea îngrăşământului trebuie integrată în tehnologia de cultură pe microzone pedoclimatice (Bucur, 1996; Toncea 1987)

Epoca de semănat la floarea-soarelui a fost cercetată în mai multe localităţi şi s-a constatat că temperatura minimă de germinare este de 8-10° C (Lupu Cornelia,1991). Hibrizii mai noi de floarea-soarelui necesită o temperatură mai mare de germinare ( Vrânceanu,2000; Eva 1991).

Material şi metoda de cercetare

Cercetările s-au efectuat în cadrul S.C.-D.A. Podu-ilioaiei Iaşi, în anii 2000-2002, într-o experienţă polifactorială de tipul 2x3x5, după cum urmează:

Factorul A – Epoca de semănat cu două graduări

a1- epoca I de semănat (temp. 8° C);

a2 – epoca a II-a de semănat, după 14 zile.

Factorul B - Fertilizarea cu trei graduări:

b1 – NoPoKo;

b2 – N60P80K60;

b3 - N60P80K120;

Factorul C – Hibrizi de floarea-soarelui:

c1 – HS Coril;

c2 – HS Rapid;

c3 – HS Beril;

c4 – HS Favorit;

c5 – HS Select

Variantele au fost amplasate în trei repetiţii iar calculele s-au făcut după metoda analizei variantei.

Tehnologia de cultivare a fost corespunzătoare prevederilor din tehnica experimentală.

Analiza conţinutului în ulei s-a efectuat la S.C. „Unirea” S.A. Iaşi prin metoda de refenanţă magnetică nucleară determinată la analizatorul cantitativ Newpont Instrument.

Cunoscând conţinutul în ulei şi producţia de achene s-a determinat producţia de ulei.

Analizând condiţiile climatice din anii de experimentare rezultă că anul 2000 a fost mai puţin prielnic florii-soarelui, anii 2001 şi 2002 fiind favorabili atât pentru temperaturi cât şi pentru precipitaţiile înregistrate. În perioada de vegetaţie a florii-soarelui (aprilie-august) s-au înregistrat cu 104,8 mm precipitaţii mai mici în anul 2000 şi cu 17,2 mm în 2002 faţă de media multianuală, iar în 2001 s-au înregistrat 8 mm precipitaţii peste media multianuală.

Cercetările au vizat influenţa epocii de semănat fertilizării şi cultivărilor asupra conţinutului şi producţiei de ulei.