Cercetari Privind Tehnologia de Aplicare a Taierilor Rase in Benzi pentru Arboretele din UP VIII Baciu, Ocolul Silvic Cluj, in Vederea Obtinerii unei Structuri Optime

Imagine preview
(9/10)

Acest proiect trateaza Cercetari Privind Tehnologia de Aplicare a Taierilor Rase in Benzi pentru Arboretele din UP VIII Baciu, Ocolul Silvic Cluj, in Vederea Obtinerii unei Structuri Optime.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 92 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Simonca Vasile

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Regenerarea pădurilor, respectiv trecerea arboretelor de la o generaţie la alta prin aplicarea unor tratamente eficiente, constituie un obiectiv primordial în activitatea de gospodărire intensivă, raţională şi multifuncţională a fondului forestier. Prin alegerea şi aplicarea tratamentelor, biodiversitatea şi, respectiv, stabilitatea arboretelor pot fi influenţate în sensuri multiple (conservare, ameliorare, deteriorare), acţionând asupra tuturor nivelurilor biodiversităţii respectiv diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemelor şi diversitatea ecocomplexelor forestiere (ONF, 1993).

În acord cu această concepţie, pe plan internaţional, nivelul gestionării durabile a pădurilor se evaluează şi după criterii şi indicatori referitori la ponderea regenerărilor naturale în ansamblul regenerărilor, cautându-se ca ponderea acestora in generaţiile viitoare de arbori să crească iar odată cu acest fapt să sporească şi parametrii legaţi de biodiversitate, structura arboretelor sau valoarea genetic şi productivă a acestor arborete.

Desigur, regenerarea natural insă nu poate fi absolutizată. Rămân suficiente zone libere şi obligatorii pentru regenerarea artificială, pentru completarea nereuşitelor la aplicarea tratamentelor, în cadrul metodei generale de regenerare-refacere a arboretelor, sau acolo unde din raţiuni economice ale momentului s-a mers pe soluţii de moment iar acum acele politici trebuie indreptate.

Tratamentul tăierilor rase reprezintă cea mai brutală intervenţie silviculturală în viaţa pădurii, ignorând profund legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere şi afectând, frecvent irecuperabil, stabilitatea şi polifuncţionalitatea (Giurgiu, 1980). Aceste tăieri contribuie la eliminarea unor biotipuri originare şi chiar a unor tipuri de ecosisteme valoroase, care nu mai pot fi reproduse pe cale artificială. Aplicate succesiv de-a lungul mai multor generaţii, reduc tot succesiv şi tot mai accentuat diversitatea biologică şi stabilitatea ecosistemelor respective, nivelurile indicatorilor de biodiversitate şi stabilitate rămânând, după încheierea proceselor de redresare ecologică, mereu în urma nivelurilor dinaintea tăierii rase.

Dar în urma tăierilor rase se formează, prin aportul silvicultorului, arborete amestecate, cu specii mai rezistente şi cu biotipuri din sămânţa recoltată din mai multe populaţii şi din arbori cu caracteristici superioare mediei arboretelor din care provin.

In zona studiată majoritatea pădurilor existente au avut de suferit in urma intervenţiei repetate a omului, iar starea actuală de degradare structurală a unor arborete din zonă este o consecinţă directă a unor intervenţii neadecvate sau iraţionale din trecut. Pădurile din această zonă fac parte din etajele: deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3) sau cea mai mare parte este încadrată în etajul deluros de cvercete şi şleauri de deal (FD2), majoritatea arboretelor fiind şleauri de deal sau gorunete pure, dar apar si multe arborete de molid si de pin Din aceste motive, putem considera că substuirea şi refacerea acestor arborete reprezintă singura soluţie pentru sporirea valorii economice şi sociale a acestor arborete, iar tratamentul tăierilor rase in benzi, alăturate, alterne sau la margine de masiv, după caz, reprezintă mijlocul cel mai la indemână de care dispune silvicultorul in condiţiile date

Un alt considerent important în alegerea temei prezentei lucrări este şi acela al cunoştinţelor teoretice şi practice pe care le-am dobândit începând încă de pe băncile şcolilor de specialitate şi continuând practicile meseriei de silvicultor in zona analizată in prezenta lucrare. Aici, ca personal de teren, timp de peste un deceniu si jumatate am participat la activităţi specifice sectorului silvic care să conducă in timp la ingrijirea, conducere si regenerarea arboretelor din zonă, am studiat şi analizat istoricul unor intervenţii din trecut şi am căutat să evaluez efectul acestor, astfel incât să poată fi luate pe viitor cele mai bune decizii in privinţa gospodăririi arboretelor din zonă, in funcţie de specificul ecologic, de rolul pe care il indeplinesc şi nu in ultimul rând de creşterea valorii economice ale acestor păduri.

Cap 1.LOCALIZAREA STUDIULUI ŞI SITUAŢIA

TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1. Denumirea Ocolului şi amlasarea lui in spaţiul

geografic şi administrativ

Ocolul Silvic Cluj poarta numele după denumirea localităţii de reşedinţă. Din punct de vedere geografic este situat in regiunea de dealuri şi podişuri din partea de nord a Transilvaniei şi cuprinde bazinul hidrografic al Someşului Mic Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, Ocolul Silvic Cluj este plasat de la un capat al judetului la altul. Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii, avand paduri caracteristice etajului de dealuri mijlocii si joase.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari Privind Tehnologia de Aplicare a Taierilor Rase in Benzi pentru Arboretele din UP VIII Baciu, Ocolul Silvic Cluj, in Vederea Obtinerii unei Structuri Optime.doc