Clasificarea Serviciilor si Promovarea Lor

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Clasificarea Serviciilor si Promovarea Lor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vidican

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Introducere 3
CAPITOLUL I CONTINUTUL SERVICIILOR 4
1.1Definirea serviciilor 4
1.2 Clasificarea serviciilor 4
1.3Caracteristicile dinstinctive ale serviciului 8
CAPITOLUL II STRATEGIA DE PROMOVARE SI OFERTARE A SERVICIILOR 12
2.1 Analiza swot 13
CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RELATIILOR CU CLIENTII 14
CONCLUZII 18
BIBLIOGRAFIE 19

Extras din document

Introducere

Există multe încercări de structurare a serviciilor, având la bază unghiuri diferite de abordare a lor. Datorită varietăţii mari de servicii şi permanentei lor diversificări şi clasificarea lor cunoaşte îmbunătăţiri permanente.

O altă cauză a existenţei multitudinii de clasificări este terminologia utilizată pe plan internaţional, pentru care se caută uniformizări, în vederea asigurării comparabilităţii datelor între ţări.

In ultimii 20-25 de ani s-au depus mari eforturi in scopul armonizarii clasificarilor, atat de catre specialisti,firme interesate cat si de catre organisme internationale,cum ar fi cele aflate sub egida ONU sau a Consiliului Uniunii Europene.

Dintre cele mai cunoscute si utilizate clasificari internationale pe activitati amintim: clasificarea elaborată sub egida ONU în 1948 cu modificări ulterioare, numită Clasificarea Internaţională Tip Industrii a activităţilor economice (CITI) ,Nomenclatorul Activitatilor din Comunitatea Europeana (NACE) si Clasificarea Ramurilor Economiei Nationale (CREN).

CITI este o clasificare de tip arborescent, desfăşurată pe patru niveluri de agregare şi anume: categorii (codificate cu litere), diviziuni (cod de 2 cifre), grupe (cod de 3 cifre) şi clase (cod de 4 cifre). Astfel există:

A Agricultură

B Pescuit

C Minerit şi exploatarea în cariere

D Manufactură

E Electricitate, gaze şi aprovizionare cu apă

F Construcţii

G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

H Hoteluri şi restaurante

I Transporturi, depozitare, comunicaţii

J Intermedieri financiare

K Activităţi imobiliare, închirieri şi afaceri

L Administraţie Publică

M Educaţie

N Servicii sociale şi de sănătate

O Alte servicii sociale pentru comunităţi şi indivizi

P Gospodării private cu personal angajat

Q Organizaţii şi sisteme extrateritoriale/interstatale.

CAPITOLUL I CONTINUTUL SERVICIILOR

1.1 Definirea serviciilor

Serviciile reprezinta sectorul tertiar al economiei, si pot fi definite ca utilizarea competentelor proprii pentru beneficiarul altora ,adica serviciile reprezinta o actiune ,o prestare sau o promisiune care este schimbata contra unei valori material.Calitatea serviciilor este in stransa legatura cu clientul,si cu cat acel serviciu necesita un grad mai inalt de perfectionare a prestatorului sau un nivel mai inalt de perfectionalizare,cu atat procesul de prestare al serviciului respective depinde de client,indifferent daca clientul trebuie sa furnizeze forta de munca,informatii sau drepturi de proprietate.In acest mod sistemul serviciilor este format atat din contributia prestatorii lor de servicii cat si beneficiariilor acelor servicii.

Definirea conceptului de serviciu este o problema dificila datorita externei eterogenitati a serviciilor.

Cele mai multe definitii enunta una sau mai multe caracteristici ale serviciilor care le diferentiaza de produsele tangibile.Alete definitii pun accentual pe unitatile,avantajele,satisfactiile produse de activitatiile de servicii sau pe schimbarile determinate de acestea scupra bunurilor,persoanelor sau relatiilor sociale.Exista dsi definitii negative ale serviciilor,care le defines prin ceea ce de fapt sunt(prin excludere).

1.2 Clasificarea serviciilor

 Modulul caliatea produselor si serviciilor

• După sursele de procurare avem:

-servicii marfă,procurate prin actul de vanzare cumpărare, în cadrul pieţei.

-servicii ne-marfă(servicii publice,învăţămînt,sănătate)

• Dupa natura nevoilor satisfacute;

- Servicii private –satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau ale familiei-furnizate de organizaţii private.

- Servicii publice-activităţi organizate şi autorizate de o autoritate administrativă centrală sau locală pentru satisfacerea unor nevoi sociale de interes public:activităţi care se adresează unor nevoi individuale şi sunt finanţate de la bugetul de stat(învăţămănt public,sănătate publică).

• In functie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor

- SERVICII INTERMEDIARE-activităţi utile pentru producţia de bunuri sau a altor servicii(distribuţie,stocaj,transport,asigurări

- SERVICII FINALE –satisfac nevoile de consum ale populaţiei(turism,alimentaţie publică,poliţie,pompieri).

Bibliografie

Introducere 3
CAPITOLUL I CONTINUTUL SERVICIILOR 4
1.1Definirea serviciilor 4
1.2 Clasificarea serviciilor 4
1.3Caracteristicile dinstinctive ale serviciului 8
CAPITOLUL II STRATEGIA DE PROMOVARE SI OFERTARE A SERVICIILOR 12
2.1 Analiza swot 13
CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RELATIILOR CU CLIENTII 14
CONCLUZII 18
BIBLIOGRAFIE 19

Alte informatii

Acest proiect a fost prezentat in cadrul universitatii de USAM, masteranda a facultatii de Managementul resurselor naturale si antropice anul 1 UNIVERSITATEA DE MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA MASTER:MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE SI AGROTURISTICE