Combaterea Biologica a Daunatorilor din Plantatiile Viticole

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Combaterea Biologica a Daunatorilor din Plantatiile Viticole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 55 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Horea Bunescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 4
IMPORTANTA CULTURI VITEI DE VIE 6
CAPITOLUL I 8
1. COMBATEREA MOLIILOR DIN PLANTATIILE VITICOLE 8
CAPITOLUL II 19
2. DAUNATORI VITEI DE VIE SI COMBATEREA LOR 19
2.1. DAUNATORI VITEI DE VIE 19
2.1.1. Filoxera vitei de vie – Phylloxera vastratis 19
2.1.2. Carabusul verde al vitei de vie – Anomala vitis 22
2.1.3. Tigararul – Byctiscus betulae 23
2.1.4. Molia bruna a strugurilor (cochilisul) – Eupoecilia ambiguella 24
2.1.5. Pirala sau molia frunzelor vitei de vie – Sparganothis pilleriana 25
2.1.6. Cotarul cenusiu – Peribatodes rahomboidaria 26
2.1.7. Acarianul rosu al vitei de vie – Brevipalpus lewisi 26
2.1.8. Acarianul galicol al vitei de vie – Eriophyes vitis 27
2.1.9. Nematodul vitei de vie – Xiphinema americanum 28
CAPITOLUL III 30
3. PREZENTAREA SPECIEI DE MOLII Lobesia botrana DIN PLANTATIA VITICOLA 30
3.1. Zona activitati biologice a moliei strugurilor in plantatia viticola 33
CAPITOLUL IV 36
4.1. COMBATEREA BIOLOGICA A MOLIEI STRUGURILOR 36
4.1.1. Metoda biotehnica de capturare in masa, a masculilor, cu ajutorul capcanelor cu feromoni 36
4.1.2. Combaterea biologica a moliilor strugurilor prin utilizarea parazitilor Embriofagi din genul Trichogramma spp. 39
4.2. COMBATEREA MOLIEI STRUGURILOR 44
4.3. PREZENTA SPECIILOR DE TRICHOGRAMMA 46
4.3.1. Cresterea si inmultirea speciilor de Trichogramma embryophagum Htg. Si Trichogramma dendrolimi Mats. 47
4.3.2. Durata dezvoltari unei unei generatii de Trichogramma sp. in functie de temperatura 49
4.3.3. Durata dezvoltari unei generatii de de Trichogramma sp. pe diferite gazde , media a trei generatii temperatura medie 260C 50
4.3.4. Parazitarea oualor la unele gazde naturale de catre Trichogramma sp. temperatura medie 25,7 0C 51
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 55

Extras din document

INTRODUCERE

Vita de vie este o planta de cultura cu cea mai veche istorie, este cea mai studiata si cea mai bogat documentata.

Ca urmare a relativ recentelor descoperiri arheologice, se poate afirma azi cu certitudine ca practicarea cultivarii vitei de vie se pierde in negura vremurilor. In inscrierile biblice, unde vita de vie si vinul sunt intalnite de peste 500 de ori, se arata ca Noe a fost intaiul viticultor al lumii, deoarece, ca supravietuitor al potopului din anul 2347 i.Chr. el a sadit pentru prima oara vita de vie, iar cele mai vechi vestigii viti-vinicole stabilite stiintific, indica o vechime a acestor practici inca de acum 7000 de ani, cifra mai mare cu circa doua milenii, fata de cat se estima pana nu cu mult timp in urma.

Primele fosile apartinand genului Vitis provin din era tertiara, perioada neogena, epoca miocenului inferior. Trecerea de la vita de vie salbatica (Vitis silvestris) la cea cultivata (Vitis vinifera) s-a facut prin activitatea constienta a oamenilor de cultivare a acestei plante (Oslobeanu I. si colab. 1980).

Dupa Vavilov N. citat de Neagu 1968, centrul de origine si de diversificare a vitei de vie cultivate sunt platourile inalte din arealul geografic alcatuit din Transcaucazia, Asia Mica, R. Turkmena si Iranul (teoria monocentrista).

In prezent este acceptata teoria policentrista care admite existenta mai multor centre de origine si diversificare a vitei de vie cultivate in Asia, Europa pontica si arealul mediteranean (Constantinescu Gh. si colab. 1976)

Despre vita de vie s-a scris si s-a vorbit atat de mult, de la Hipocrat si Columela, de la Pliniu si Horatiu pana in zilele noastre, specialisti si scriitori, medici si igienisti, oamenii de stiinta si ganditori ai tuturor timpurilor, relevand insusirile strugurilor si vinului le-au adus un elogiu binemeritat. Poetii, scriitorii, pictorii si sculptorii au preamarit strugurii si vinul.

Astfel de-a lungul veacurilor, vita de vie si vinul, si-au adus contributia lor directa la dezvoltarea civilizatiei si au contribuit direct sau indirect la progresul omenirii, purtand evident amprenta treptelor de dezvoltare a societatii umane.

Viticultura a constituit una din principalele indeletniciri ale geto-dacilor, cele mai multe vii, ocupand versantii colinari ai Moldovei, Transilvaniei si Olteniei, cu conditii naturale potrivite pentru obtinerea vinurilor de calitate.

Documentele gasite referitoare la practica viticulturii, monezile vechi, descoperite in diverse regiuni ale tarii, precum si inscriptiile gasite la Sarmisegetusa, atesta faptul ca viticultura se practica in Romania din cele mai vechi timpuri, fiind o indeletnicire a populatiei si obogatie a romanilor, Romania, beneficiind de conditii pedoclimatice foarte bune pentru cultura vitei de vie.

Referiri scrise, asupra soiurilor si tehnologiilor de cultura, au aparut pentru prima data in operele istoriografilor Dimitrie Cantemir in lucrarea Descriptio Moldavie si Ion Neculce in Letopisetul Tarii Moldovei.

Strugurii prezinta o mare importanta din punct de vedere alimentar, terapeutic, economic si social.

Productia de struguri este afectata de o serie de agenti patogeni si daunatori, care in lipsa mijloacelor de combatere provoaca insemnate pierderi de productie si deprecieri calitative. Filoxera, semnalata pentru prima data in Franta (1863), a distrus intre anii 1863-1900 aproape toata viticultura Frantei. Refacerea noilor plantatii, prin folosirea vitelor altoite, a deschis o noua etapa a viticulturii moderne.

Pentru obtinerea unor productii ridicate, atat cantitative, cat si calitative un rol important revine protectiei plantelor, de a semnala la timp principalii agenti patogeni si daunatori si de a stabili cele mai eficiente masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor plantatiilor viticole.

Fisiere in arhiva (1):

  • Combaterea Biologica a Daunatorilor din Plantatiile Viticole.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Facultatea de Agricultură Biologia Agrosistemelor