Controlul Compozitiei Fructelor si Legumelor

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Controlul Compozitiei Fructelor si Legumelor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1 Terminologie referitoare controlul compoziţiei fructelor si legumelor 2
2 Formularea problemei pentru consultanţa în proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 4
3 Structura instalaţiilor pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor şi importanţa sistemului mecanic 11
4 Analiza relevanţei componentelor chimice ale fructelor şi legumelor 13
5 Controlul compoziţiei cu aparate ce folosesc rezonanţa Raman 15
6 Controlul compoziţiei fructelor si legumelor cu senzori chimici 17
7 Calculul deciziilor privind proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 19
8 Concluzii 29

Extras din document

1. TERMINOLOGIE REFERITOARE CONTROLUL COMPOZIŢIEI FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR

Importanţa precizării terminologiei în domeniu abordat în texte publicate rezultă şi din art. 244 din codul penal:

„Art. 244 (1) - Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) - Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) - Împăcarea înlătură răspunderea penală.” [1]

În limba română oficială, cuvântul nume are sensul următor:

„NÚME, nume, s. n. 1. Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o fiinţă sau un lucru, o acţiune, o noţiune etc. şi prin care acestea se individualizează” [2].

Prin faptă se înţelege o ACŢIUNE TERMINATĂ.

Stocarea informaţiei despre fapte (acţiuni terminate) este utilă pentru alegerea deciziilor în viitor. In acest sens este necesară o bază de date cu fapte şi SISTEM SUPORT DECIZII DE GRUP care să valorifice informaţiile respective cu utilizarea teoriei erorii utile a lui Karl Popper; ca urmare este necesar să se elaboreze proceduri corective (pentru diminuarea consecinţelor erorii) şi proceduri preventive, pentru evitarea repetării erorii.

De exemplu, un astfel de sistem suport pentru decizii de grup poate fi util IGSU și structurilor județene pentru îndeplinirea misiuni de:

o monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă;

o informare și educare preventivă a populației și avertizare a acesteia privind producerea situaţiilor de urgenţă [4]

Reproducem mai jos sensurile considerate in această lucrare din definiţiile celor mai importante cuvinte referitoare la tema lucrării.

CONTROL, controale, s. n. 1. Verificare permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc., pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire [2].

COMPOZIŢIE, compoziţii, s. f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire, componenţă [2].

În lucrare este abordată compoziţia chimică a fructelor şi legumelor, controlul concentraţiei celor mai relevante componente pentru sănătatea consumatorilor umani.

FRUCT, fructe, s. n. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană [2].

LEGUMĂ, legume, s. f. 1. Nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceapă etc.) cultivate pentru hrana omului [2].

CONSULTANŢĂ s. f. Activitate depusă de un consultant [2].

CONSULTANT, -Ă, consultanţi, -te, s. m. şi f. Specialist care oferă opinii, concluzii în chestiuni care privesc specialitatea sa [2].

PROIECTARE, proiectări, s. f. Acţiunea de a (se) proiecta şi rezultatul ei [3].

PROIECTA, proiectez, vb. I. 1. Tranz. A face un proiect [3].

PROIECT, proiecte, s. n. 3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instrucţiunile etc. necesare executării unei construcţii, unei maşini etc. [3].

SISTEM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe etc.) dependente între ele şi formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit [2].

MECANIC, -Ă, mecanici, -ce, adj., s. m., s. f. II. Adj. 1. Care aparţine mecanicii (I), privitor la mecanică, de mecanică [2].

MECANICĂ, mecanici, s. f. I. 1. Ştiinţă care studiază mişcarea sau echilibrul corpurilor sub acţiunea forţelor exercitate asupra lor [2]

INSTALAŢIE, instalaţii, s. f. 2. Ansamblu de construcţii, de maşini etc. montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcţiuni sau operaţii în procesul de producţie [2].

Fisiere in arhiva (1):

  • Controlul Compozitiei Fructelor si Legumelor.docx

Bibliografie

1 Terminologie referitoare controlul compoziţiei fructelor si legumelor 2
2 Formularea problemei pentru consultanţa în proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 4
3 Structura instalaţiilor pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor şi importanţa sistemului mecanic 11
4 Analiza relevanţei componentelor chimice ale fructelor şi legumelor 13
5 Controlul compoziţiei cu aparate ce folosesc rezonanţa Raman 15
6 Controlul compoziţiei fructelor si legumelor cu senzori chimici 17
7 Calculul deciziilor privind proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 19
8 Concluzii 29