Cuprins
- Cpitolul I. Memoriu justificativ
- 1.1. Importanţa creşterii bovinelor
- 1.2. Caracterizarea rasei
- Capitolul II. Tehnologia de întreţinere şi exploatare
- 2.1. Sistemul de întreţinere
- 2.2. Organizarea mulsului
- Capitolul III. Optimizarea procesului de reproducţie
- 3.1. Organizarea reproducţiei
- 3.2. Structura efectivului
- 3.3. Situaţia vârstei animalelor tinere
- 3.4. Planul de montă şi fătări
- 3.5. Mişcarea lunară a efectivului
- Capitolul IV. Tehnologia hrănirii animalelor
- 4.1. Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor
- 4.2. Cerinţe de hrană
- 4.3. Valoarea nutritivă a furajelor
- 4.4. Raţii furajere
- 4.5. Programarea necesarului de furaje
- Capitolul V. Organizarea producţiei
- 5.1.Producţia de lapte
- Capitolul VI. Eficienţa economică
- 6.1.Calculul profitului
- Capitolul VII.Concluzii şi propuneri
- Bibliografie
Extras din proiect
CAPITOLUL I
Memoriu justificativ
Exploataţia agro-zootehnică LactofarmIs A.F. este amplasată în comuna Popricani la aproximativ 15 km de oraşul Iaşi.Ferma se întinde pe o suprafaţă de 15 de ha din care 9 ha arabile, pentru culturile de porumb,lucernă şi sfeclă furajeră folosite pentru necesarul de hrană al efectivului de animale, restul fiind alocate pentru adăposturi şi anexe.
La ora actuală, ferma deţine un adăpost, o magazie pentru furaje, un fânar, sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existentă.
Se urmăreşte în cadrul acestei exploataţii obţinera şi comercializarea laptelui de vacă. Ferma va fi populată cu un efectiv de 15 de capete de rasă Brună, acestea având o producţie de lapte în medie de 4000 kg cu 3,9% grasime.
Sistemul de exploatare a vacilor de lapte este reprezentat de totalitatea masurilor organizatorice şi tehnologice ce condiţionează nivelul eficienţei economice. Acest sistem urmăreşte pe de o parte utilizarea resurselor naturale, şi pe de altă parte mărirea gradului de tehnologizare a procesului tehnologic, sporirea productiei şi eficientizare economic.Se prefera sistemul de fătări eşalonate , ca urmarea a ajantajelor de ordin economic şi oraganizatoric (productii mari pe tot parcursul anului). Îsămîntarea animalelor se face artificial cu material provenit de la indivizi valoroşi.
Preţul de vânzare a unui kg de lapte va fi de 1,8 ron ceea ce va asigura un profit de 187200 ron/an.Întrucât microferma este specializată pentru producţia de lapte, veniturile provenite din valorificarea producţiei de carne sunt medii. Acestea se realizează prin vânzarea tineretului mascul la vârsta de 3 luni.Vânzarea viţeilor se va face la un preţ de 250 ron/cap, ceea c asigură un venit net total de 1750 ron/an.
1.1. Importanţa creşterii bovinelor
Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de prim ordin în economia multor state.
Ele furnizează un volum mare de produse animaliere, de certă importanţă pentru consumul populaţiei şi pentru industria prelucrătoare. Raportat pe plan mondial, astăzi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca. 65% o au bovinele. Acestea se costituie într-o importantă sursă în realizarea fondului mondial de produse alimentare, asigurând peste 95% din producţia de lapte, aproape 33% din producţia de carne şi aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizează în industria pielăriei, la care se adaugă şi alte produse şi subproduse de largă utilizare.
Bovinele furnizează materie primă necesară industriei laptelui şi cărnii pentru obţinerea produselor carnate şi lactate. Laptele este cel mai important, datorită compoziţiei complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste 100 substanţe necesare organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine şi 45 elemente minerale. Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr. carne viţel, 7-8 ouă, 500 gr. peşte şi 125gr.pâine.
Carnea si produsele din carne reprezintă surse importante de energie, proteine, minerale, vitamine, aminoacizi esenţiali necesari pentru buna funcţionare a mecanismelor fiziologice umane şi pentru păstrarea sănataţii.
În afara de carne, în alimentaţie se foloseşte şi cel de al treilea sfert (ficat, creier, inimă, pulmon, splină, limbă, testicole, uger, burtă, buze şi seu). De asemenea se foloseşte şi sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne, cât si pentru făina de sânge, plasmă uscată etc. Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente. Taurinele produc mari cantităţi de dejecţii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizând 70% din îngraşămintele organice utilizate în agricultură, de la o singură bovină obţinându-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu.
1.2. Caracterizarea rasei
Este o rasă autohtonă formată prin încrucişarea de absorbţie între rasele Sura de stepă şi Mocaniţa cu taurinele de tip Schwyz, care au fost aduse în Maramureş începând cu anul 1881. A fost omologată ca rasă în anul 1959. În prezent rasa este întâlnită în Moldova, Muntenia, Oltenia şi de-a lungul lanţului Carpatic reprezentând aproximativ 26% din efectivul total.
Rasa aparţine tipului morfoproductiv mixt de lapte-carne, având o dezvoltare eumetrică, cu talia medie, la vaci 131 cm şi greutatea corporală de 570 kg.Este o rasă cu o conformaţie armonioasă şi organismul, în general, echilibrat. Capul este de tip brachicer, uscăţiv şi foarte expresiv, cu arcade orbitare proeminente. Fruntea este largă şi aproape egală ca lungime cu regiunea feţei, care spre bot se îngustează. La multe exemplare, capul poate prezenta lărgimi mai reduse în funcţie de zona geografică şi de taurinele autohtone care au stat la baza formării acestei rase. Gâtul este mijlociu de lung, gros şi bine îmbrăcat în muşchi.Trunchiul este bine dezvoltat, cu linia superioară dreaptă şi uşor ascendentă antero-posterior. Abdomenul este bine dezvoltat iar ugerul mare, bine prins, globulos, cu structură glandulară.
Membrele sunt bine dezvoltate şi rezistente cu aplomburi în general corecte şi ongloane cu textură tare, închise la culoare. Animalele au constituţie robust-compactă sau robust-fină, temperament vioi şi caracterul blând. Culoarea robei este brună cenuşie de diferite nuanţe, variind de la brun argintiu la brun închis, aproape negru. În jurul botului prezintă un inel de culoare deschisă.Acestea sunt semiprecoce cu V.P. de 32 de luni, în schimb, au o bună longevitate productivă şi se adaptează uşor la condiţiile de mediu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cresterea Bovinelor in Sistem Legat.doc