Dezvoltarea agroturismului în zona Slănic Prahova

Capitolul I

1. AGROTURISM IN ROMANIA

Turismul,constituie un factor determinant pentru progresul economic general, cu aport in cresterea produsului intern brut,la echilibrarea balantei de plati externe si la ameliorarea calitatii vietii.

Turismul se adreseaza populatiei de diferite varste ,profesii si conditii sociale,fiind o activitate specific umana,este un act care implica o calatorie temporara si care presupune efectuarea unor cheltuieli ,datorate nevoii umane de cunoastere,recreere si recuperare fizico-psihica in conditiile unei civilizatii solicitante,dar cu posibilitati materiale superioare pentru majoritatea populatiei.

Turismul rural este o formă de valorificare turistica a spatiilor rurale prin exploatarea resurselor naturale,a valorilor si a traditiilor culturale si istorice,a produselor agricole,a produselor de marca cu identitate regionala,si specific etnografic si cultural,menite sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire,alimentatie,activitati recreative ,divertisment si diverse servicii.

1.1.Aparitia si dezvoltarea termenului de agroturism

In Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza in reportajul „Sate si orase”- la inceput a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa intotdeauna. Mai mult, „viata la tara” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic curent litarar; similar, in operele plastice din perioadele de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secollului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar insemnat de pictori romani.

Agroturismul este o forma de turism rural aparuta ca o alternativa la turismul clasic.Alternativa este adoptata pe baza unor cauze de ordin obiectiv si a unora de ordin subiectiv.

Cauze de ordin obiectiv sunt:

- Nivelul mic al veniturilor unor categorii de populatie care nu le mai permite accesul la serviciile de turism clasic

- In perioadele de sezon,capacitatile de cazare din statiunile de odihna si tratament sunt insuficiente,sau nu se ridica la nivelul pretins prin tarife

- Sunt zone de deal si de munte unde agricultura nu permite rezultate performante si venituri suficiente

- Existenta unor valori etno-folclorice,artizanale si a cadrului natural pitoresc

- Existenta,in gospodariile taranesti,a unor spatii de cazare excedentare si a unui volum de produse proprii ce pot fi valorificate.

Cauzele de ordin subiectiv sunt:

- Aparitia „modei turistice”pentru formule de vacanta inedite,persoane cu venituri mari preferand satele si fermele turistice

- Nostalgia locuitorilor din mediul urban pentru asezarile rurale de unde provin

- Amploarea fenomenului de construire a celei de a doua resedinte a familiei,mandria de a avea o casa la tara

- Campaniile tot mai eficiente pentru „turismul verde”care gaseste cel mai fertil teren in asezarile rurale pitoresti situate in mediu nepoluat,pastratoare de traditii si valori morale bogate.

1.2 Definire- agroturismul este un concept mai restrâns, considerat o formă a turismului rural ce utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiindu-se de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.

Agroturismul este considerat ca o optiune promitatoare pentru viitor deaoarece astfel se poate realize o dezvoltare economica a localitatilor ci specific predominant agricol si silvic,cu consecinte favorabile asupra atragerii si mentinerii populatiei in mediul rural,impulsionarii activitatii agricole in regiunile defavorizate din punctual de vedere al resurselor naturale si dezvoltarii sociale si culturale.

Agroturismul, ca formă particulară a turismului rural, este limitat la nivelul gospodăriei ţărăneşti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare şi a serviciilor agroturistice, având o ofertă de cuprindere mai restrânsă decât turismul rural. Astfel, el poate fi privit din următoarele puncte de vedere:

• al structurii de primire turistică: ca element de valorificare a excedentului spaţiului de cazare existent într-o gospodărie, care este amenajat şi pregătit pentru primirea clienţilor-turişti;

• al activităţilor: ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodărie în vederea consumului de către clienţii-turişti care sosesc în spaţiul rural cu dorinţa de a-şi satisface motivaţiile sosirii prin implicare directă, activă dar nerenumerată;

• al economiei locale: ca o sursă de realizare şi sporire a veniturilor locale.

Putem concluziona activitatea de agroturism ca o activitate economica-sociala complexa desfasurata de producatorul agricol din zona rurala,in cadrul gospodariei sale in scopul obtinerii unor venituri suplimentare necesare lui si familiei sale.activitatea desfasurata,care poate sa cuprinda cazarea,alimentatia,agrementul s.a . constituie un tot unitar care defineste produsul agroturistic.

Diferenţa intre turismul rural si agroturism o reprezintă faptul ca turismul rural necesita spaţiul rural bine păstrat, cu specificul sau rustic, insa nu necesita neapărat si activitati in sectorul primar, pe când agroturismul presupune in mod obligatoriu si activitati din sectorul primar.

1.3.Premisele dezvoltării organizate a agroturismului

Dezvoltarea agroturismului este încă condiţionată de acţiunea concomitentă a unor factori cu caracter obiectiv şi subiectiv,primă problemă o constituie progresul înregistrat în transporturi, prin care se pot diminua substanţial inflenţele negative ale factorului timp-distanţă şi ca atare se poate amplifica ponderea călătoriilor turistice pe distanţe lungi şi chiar în cadrul unor sejururi în mediul rural. Efectiv este pusă în discuţie existenţa unor reţele de drumuri modernizate în satele româneşti. În utilizarea timpului său liber, turistul doreşte ca durata transportului până în zona (regiunea) aleasă pentru petrecerea timpului liber (sejurului) să fie cât mai scurta.

Oferta agroturistică include totalitatea resurselor naturale (peisaje geomorfologice, climatologice, faunistice etc.) şi cultural istorice (monumente istorice de artă, arhitectură, religioase, elemente de etnografie , folclor , artă populară, case memoriale- casa memorială a profesorului Nicolae Hanzu) împreună cu baza materială aptă să le valorifice prin programe agroturistice.

Aderarea Romaniei la UE va avea o contributie esentiala in dezvoltarea turismului si prin asigurarea accesarii unor fonduri pentru modernizare si extinderea infrastructurii de transport.

1.4 Piata turistica din Romania

Numarul romanilor care si-au petrecut vacantele in tara a crescut cu 10% in acest an, crestere similara cu cea a numarului strainilor veniti in vacanta in Romania, iar numarul romanilor care si-au petrecut concediile in strainatate s-a majorat cu 25%, potrivit datelor Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Numarul romanilor plecati in vacanta in tara si strainatate a urcat in 2007 cu 10%, respectiv cu 25%. Cursele low-cost au facut ca pachetele turistice in afara granitelor tarii sa fie mai accesibile si au contribuit semnificativ la aceasta crestere.

In ceea ce priveste romanii care au practicat turism in Romania in 2007, numarul lor a fost de aproximativ un milion.

Numarul turistilor straini care intra in Romania este tot de ordinul sutelor de mii. Romania are, din nefericire, o imagine exterioara proasta din cauza lipsei infrastructurii, a cainilor vagabonzi si, nu in ultimul rand, din cauza lipsei de promovare internationala.

Turismul a generat 2,6% din PIB in 2006, in timp ce in Ungaria turismul a generat 5-6% din PIB. "Avem cel mai mic PIB generat din turism din Uniunea Europeana. Se estimeaza ca peste 12 ani vom ajunge si noi la un procent de 6% din PIB.

In cele trei luni din vara lui 2007, romanii au cheltuit 311 milioane de euro pe vacante in strainatate, cu 7% mai mult fata de 2006.

Cheltuielile strainilor in Romania in vara lui 2007 au fost de 266 milioane de euro, cu 12% mai putin fata de 2006.