Evoluția și problemele actuale ale mediului înconjurător

INTRODUCERE

Constatarea pertinentă a lui Alvin Toffler conform căreia “Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, în loc sa traiasca din dobânzile pe care le da acest capital!” trebuie sa constituie un semnal de alarmă privind acţiunile din ce în ce mai distructive asupra mediului înconjurător, cu repercursiuni deosebit de grave, de multe ori fiind adevărate catastrofe pentru mediul ambient, cu efecte ireversibile.

Mediul înconjurator,elementul esential al existentei umane, reprezinta rezultatul interferentei unor elemente naturale (sol, aer, apa, clima,biosfera ) cu elemente create prin activitatea umana.

Interactiunea acestor elemente influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare ale societatii.

Societatea contemporană trebuie să identifice problemele existente, să prevină extinderea si multiplicarea punctelor slabe identificate în scopul evitării amplificării acestor situaţii si gasirea soluţilor de rezolvare optime.

Resursele naturale regenerabile ale Terrei nu mai sunt suficiente pentru nevoile omenirii, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate.

Urmare a creşterii necesarului de materie prima si energie pentru productia de bunuri şi a exploatarii intensa a resurselor Pamântului s-a creat dezechilibru ecologic.

Un obiectiv major al dimensiunii de mediu, ca şi componentă a dezvoltarii durabile îl reprezintă conservarea ecosferei, utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile si minimizarea utilizarii resurselor neregenerabile. Problema esentiala o constituie impactul extractiei si utilizarii resurselor naturale asupra mediului.

Activitate de protectie a mediului înconjurator trebuie să aibă în vedere folosirea rationala a resurselor naturale, regenerabile si neregenerabile, corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masurile de protejare a factorilor naturali, adoptarea tehnologii de productie cât mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului înconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Deosebit de importantă, prin rolul său educative, de constientizare a maselor si sensibilizare privind mediul inconjurator este “Declaratia de la Stockholm” adoptata în cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu, în cadrul căruia s-a proclamat datoria fiecarui om de a proteja si ameliora mediul înconjurator pentru generatiile prezente si viitoare: “Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pamântul, flora si fauna si, în mod deosebit esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate în interesul generatiilor prezente si viitoare printr-o planificare sau o gestionare atenta, dupa nevoi”.

La nivel naţional, obiectivele dezvoltarii durabile s-au realizat printr-un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pâna în prezent si de stabilire a unui calendar legislativ.

La întocmirea calendarului legislativ s-au avut în vedere următoarele priorităţi: obligativitatea adoptarii acquis-ului comunitar, respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului, posibilitatile financiare ale României si necesitatea restabilirii unor coordonate între perspectivele cresterii economice si calitatea vietii.

Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana - Capitolul 22 - Protectia mediului înconjurator prevede angajamentele prin care România a acceptat acquis-ul comunitar.

Alinierea standardelor nationale la cele europene în conditiile actuale este mai dificilă în aplicarea metodele, conceptiile, relatiile si structurile institutionale.

Dezvoltarea durabila a fost definita de Comisia Brundtland, în 1987, prin “satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile” şi reprezintă progresul care integreaza obiective imediate si pe termen lung, actiuni locale si globale, probleme economice si de mediu.

Societatea trebuie sa adopte anumite principii (politice, economice, sociale, de gândire), în acest sens Uniunea Europeana a elaborat o strategie ambitioasa pentru dezvoltare durabila prin care îsi propune obiective si actiuni clare. Aceste obiective vizează găsirea de soluţii privind schimbarea climatica si energia curate, transportul durabil, consumul si productia durabila, conservarea si managementul resurselor natural, sanatatea publică, incluziunea sociala, demografia si migratia şi saracia si provocarile dezvoltarii durabile la nivel global.