Extras din proiect
1. Prezentarea zonei studiate:
1.1 Localitatea : Bucuresti – Moara Domneasca;
1.2 Judetul : Ilfov;
1.3 Asezarea geografica:
Campul experimental Moara Domneasca, ce apartine S.D.E. Belciugatele in cadrul U.S.A.M.V Bucuresti, se afla situat pe teritoriul localitatii Moara Domneasca, comuna Ganeasa, sectorul agricol Ilfov. Localitatea Moara Domneasca se afla situate la 40º 30’ latitudine nordica si 26º 13’ longitudine estica, la o altitudine de 90 m fata de nivelul marii. Acest teritoriu se afla la N-E fata de municipiul Bucuresti, la 15 km, pe dreapta soselei nationale Bucuresti – Constanta. La Vest, teritoriul localitatii Moara Domneasca se invecineaza cu comuna Afumati, la est comuna Ganeasa, la nord teritoriul fostului CAP Afumati, iar la sud este despartita de municipiul Bucuresti prin linia de centura.
1.4 Clima : temperatura aerului – valori lunare si anuale, precipitatii – valori lunare si anuale, durata de stralucire a soarelui, radiatia solara, vantul dominant, etc.
Valorile maxime si minime zilnice ale temperaturii aerului (ºC), pe perioada aprilie – octombrie, calculate la statia meteorologica Moara Domneasca:
Precipitatii: 118 mm precipitatii in perioada 1 ianuarie - 29 mai 2004 din care :
-martie – 6.2 mm (33.9 media multianuala pentru zona de cultura);
-aprilie – 0.4 mm (40.3 media multianuala pentru zona de cultura);
-mai – 105 mm (78.3 mm media multianuala pentru zona de cultura);
1.5 Solul : tipul de sol, structura, textura, continutul in humus, pH-ul:
Solul brun roscat de la Moara Domneasca are o suprafata de 602.4 ha reprezentata prin urmatoarele tipuri de sol:
-cernoziom tipic levigat, cu levigare slaba (27 ha reprezentand 4.48 % din suprafata totala);
-cernoziom tipic lutos, degradat (15.4 ha reprezentand 2.55 % din suprafata totala);
-cernoziom tipic cu levigare moderata (92.5 ha reprezentand 15.365 %);
Descriere morfologica:
Solul brun roscat de la Moara Domneasca se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune a straturilor : profilul Am – B – C
Orizontul Am (molic) este de culoare mai deschisa decat orizontul imediat urmator, care are o culoare intotdeauna mai roscata, datorita acumularilor oxizilor si si hidroxizilor de Fe nehidratati sau slab hidratati.
Textura este lutoasa, structura este deformata de lucrarile agrotehnice.
Orizontul Am are o grosime de 40 cm, iar orizontul A/B are o grosime de 21 cm, este de culoare bruna, slab ruginie, structura este glomerulara mare si nuciforma, iar textura este luto – argiloasa.
Orizontul B are o grosime care variza intre 100 – 130 cm si o culoare a profilului de sol mai rosiatica. In acest orizont sunt puse in evidenta neoformatiile prin prezenta oxizilor si hidroxizilor de Fe sub forma de pete pe elementele structurale sau pe peretii crapaturilor de argila.
In orizontul C se intalnesc neoformatii din acumularile de CaCO3, sub forma unor concretiuni foarte intarite.
Aspectul general al reliefului este plan, cu mici denivelari si numeroase depresiuni, unele mai intinse, altele mai mici, avand forme diferite.
Roca mama pe care s-a format relieful este loessul. Teritoriul este traversat in directia N-V spre S-E de o vale adanca, cu latimea de 180 m, plina cu apa si care este folosita ca helesteu si bazin de irigatie pentru suprafetele din jurul baltii.
Versantii vaii Moara Domneasca sunt asimetrici, cel Nordic fiind abrupt, avand panta cuprinsa intre 10 - 20º
Roca pe care s-au format solurile de la Moara Domneasca este formata din depozite de leossoide si leoss de origine cuaternara. Grosimea stratului de roca noua variaza intre 4 si 6 m. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Moara Domneasca apartine raului Arges, ce curge la cca. 23 km in sudul teritoriului. Singura apa de suprafata este balta Moara Domneasca ce apartine bazinului hidrografic al raului Arges.
Indici fizici si hidrofizici: In stratul de la 0 la 50 m, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.34 si 1.57g/cm3 (media 1.46) ceea ce inseamna ca solul pe primii 30 cm este afanat, iar in rest pana la adancimea de 50 cm solul este tasat. Pe adancimea 50 – 100 cm, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.60 – 1.62 g/cm3 ceea ce indica o tasare puternica.
Capacitatea de camp – indica in primii 50 cm, valori cuprinse intre 24.4 – 25 % din greutate, adica are o capacitate de imagazinare mijlocie.
Intre 50 – 150 cm, valoarea scade cu 0.8 %.
Coeficientul de ofilire – este de 9.0 pana la 13.5 % din greutate in stratul de la 0 la 50 cm, adica in medie 12 %.
Coeficientul de filtrare – pe adancimea de 0 – 50 cm este de 1.2*10 ˉ³ avand o valoare ridicata. Apa pe primii 35 cm se infiltreaza intr-un timp mult mai scazut comparativ cu orizonturile inferioare.
Indicii chimici : Solul Brun – Roscat de la Moara Domneasca este in general mijlociu aprovizionat cu elemente nutritive. Solul are o reactie moderat acida fiind lipsita de carbonate in straturile superioare, ca urmare a levigarii. Continutul in humus este scazut. Aceasta are valori cuprinse intre 2.17 – 2.64, rezerva de humus fiind mica si pH-ul care are valoare usor acida de 6. Starea de aprovizionare cu potasiu mobil este buna; cu N total este mijlocie si mediocra este aprovizionarea cu fosfor mobil.
Aciditatea hidrolitica (AH) are valori cuprinse intre 2.26 – 3.31, iar suma bazelor de schimb (SB) are valori cuprinse intre 23.32 - 25.22.
Capacitatea de schimb cationic (T) are valori mai ridicate in straturile superioare si scade in adancime. Gradul de saturare in baze (U) are valori ridicate cuprinse intre 76.45 – 82.08.
Pe formele de relief positive , nivelul apei freatice se afla la 8 m adancime, iar pe cele negative la 6 - 7 m, permitand in unele locuri ridicarea apei la suprafata. Acest fenomen se manifesta in perioade cu precipitatii abundente, producand fenomene nedorite de solificare a solului, observandu-se fenomenul de glisare. Apa din panza freatica este folosita si ca apa potabila, datorita cantitatii sale si debitului puternic si constant.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fitotehnia Cerealelor si Leguminoaselor pentru Boabe.doc