Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 8959
Mărime: 59.42KB (arhivat)
Publicat de: Anton David
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Cornateanu Alin

Extras din proiect

1. Prezentarea zonei studiate:

1.1 Localitatea : Bucuresti – Moara Domneasca;

1.2 Judetul : Ilfov;

1.3 Asezarea geografica:

Campul experimental Moara Domneasca, ce apartine S.D.E. Belciugatele in cadrul U.S.A.M.V Bucuresti, se afla situat pe teritoriul localitatii Moara Domneasca, comuna Ganeasa, sectorul agricol Ilfov. Localitatea Moara Domneasca se afla situate la 40º 30’ latitudine nordica si 26º 13’ longitudine estica, la o altitudine de 90 m fata de nivelul marii. Acest teritoriu se afla la N-E fata de municipiul Bucuresti, la 15 km, pe dreapta soselei nationale Bucuresti – Constanta. La Vest, teritoriul localitatii Moara Domneasca se invecineaza cu comuna Afumati, la est comuna Ganeasa, la nord teritoriul fostului CAP Afumati, iar la sud este despartita de municipiul Bucuresti prin linia de centura.

1.4 Clima : temperatura aerului – valori lunare si anuale, precipitatii – valori lunare si anuale, durata de stralucire a soarelui, radiatia solara, vantul dominant, etc.

Valorile maxime si minime zilnice ale temperaturii aerului (ºC), pe perioada aprilie – octombrie, calculate la statia meteorologica Moara Domneasca:

Precipitatii: 118 mm precipitatii in perioada 1 ianuarie - 29 mai 2004 din care :

-martie – 6.2 mm (33.9 media multianuala pentru zona de cultura);

-aprilie – 0.4 mm (40.3 media multianuala pentru zona de cultura);

-mai – 105 mm (78.3 mm media multianuala pentru zona de cultura);

1.5 Solul : tipul de sol, structura, textura, continutul in humus, pH-ul:

Solul brun roscat de la Moara Domneasca are o suprafata de 602.4 ha reprezentata prin urmatoarele tipuri de sol:

-cernoziom tipic levigat, cu levigare slaba (27 ha reprezentand 4.48 % din suprafata totala);

-cernoziom tipic lutos, degradat (15.4 ha reprezentand 2.55 % din suprafata totala);

-cernoziom tipic cu levigare moderata (92.5 ha reprezentand 15.365 %);

Descriere morfologica:

Solul brun roscat de la Moara Domneasca se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune a straturilor : profilul Am – B – C

Orizontul Am (molic) este de culoare mai deschisa decat orizontul imediat urmator, care are o culoare intotdeauna mai roscata, datorita acumularilor oxizilor si si hidroxizilor de Fe nehidratati sau slab hidratati.

Textura este lutoasa, structura este deformata de lucrarile agrotehnice.

Orizontul Am are o grosime de 40 cm, iar orizontul A/B are o grosime de 21 cm, este de culoare bruna, slab ruginie, structura este glomerulara mare si nuciforma, iar textura este luto – argiloasa.

Orizontul B are o grosime care variza intre 100 – 130 cm si o culoare a profilului de sol mai rosiatica. In acest orizont sunt puse in evidenta neoformatiile prin prezenta oxizilor si hidroxizilor de Fe sub forma de pete pe elementele structurale sau pe peretii crapaturilor de argila.

In orizontul C se intalnesc neoformatii din acumularile de CaCO3, sub forma unor concretiuni foarte intarite.

Aspectul general al reliefului este plan, cu mici denivelari si numeroase depresiuni, unele mai intinse, altele mai mici, avand forme diferite.

Roca mama pe care s-a format relieful este loessul. Teritoriul este traversat in directia N-V spre S-E de o vale adanca, cu latimea de 180 m, plina cu apa si care este folosita ca helesteu si bazin de irigatie pentru suprafetele din jurul baltii.

Versantii vaii Moara Domneasca sunt asimetrici, cel Nordic fiind abrupt, avand panta cuprinsa intre 10 - 20º

Roca pe care s-au format solurile de la Moara Domneasca este formata din depozite de leossoide si leoss de origine cuaternara. Grosimea stratului de roca noua variaza intre 4 si 6 m. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Moara Domneasca apartine raului Arges, ce curge la cca. 23 km in sudul teritoriului. Singura apa de suprafata este balta Moara Domneasca ce apartine bazinului hidrografic al raului Arges.

Indici fizici si hidrofizici: In stratul de la 0 la 50 m, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.34 si 1.57g/cm3 (media 1.46) ceea ce inseamna ca solul pe primii 30 cm este afanat, iar in rest pana la adancimea de 50 cm solul este tasat. Pe adancimea 50 – 100 cm, greutatea volumetrica are valori cuprinse intre 1.60 – 1.62 g/cm3 ceea ce indica o tasare puternica.

Capacitatea de camp – indica in primii 50 cm, valori cuprinse intre 24.4 – 25 % din greutate, adica are o capacitate de imagazinare mijlocie.

Intre 50 – 150 cm, valoarea scade cu 0.8 %.

Coeficientul de ofilire – este de 9.0 pana la 13.5 % din greutate in stratul de la 0 la 50 cm, adica in medie 12 %.

Coeficientul de filtrare – pe adancimea de 0 – 50 cm este de 1.2*10 ˉ³ avand o valoare ridicata. Apa pe primii 35 cm se infiltreaza intr-un timp mult mai scazut comparativ cu orizonturile inferioare.

Indicii chimici : Solul Brun – Roscat de la Moara Domneasca este in general mijlociu aprovizionat cu elemente nutritive. Solul are o reactie moderat acida fiind lipsita de carbonate in straturile superioare, ca urmare a levigarii. Continutul in humus este scazut. Aceasta are valori cuprinse intre 2.17 – 2.64, rezerva de humus fiind mica si pH-ul care are valoare usor acida de 6. Starea de aprovizionare cu potasiu mobil este buna; cu N total este mijlocie si mediocra este aprovizionarea cu fosfor mobil.

Aciditatea hidrolitica (AH) are valori cuprinse intre 2.26 – 3.31, iar suma bazelor de schimb (SB) are valori cuprinse intre 23.32 - 25.22.

Capacitatea de schimb cationic (T) are valori mai ridicate in straturile superioare si scade in adancime. Gradul de saturare in baze (U) are valori ridicate cuprinse intre 76.45 – 82.08.

Pe formele de relief positive , nivelul apei freatice se afla la 8 m adancime, iar pe cele negative la 6 - 7 m, permitand in unele locuri ridicarea apei la suprafata. Acest fenomen se manifesta in perioade cu precipitatii abundente, producand fenomene nedorite de solificare a solului, observandu-se fenomenul de glisare. Apa din panza freatica este folosita si ca apa potabila, datorita cantitatii sale si debitului puternic si constant.

Preview document

Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 1
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 2
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 3
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 4
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 5
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 6
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 7
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 8
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 9
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 10
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 11
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 12
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 13
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 14
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 15
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 16
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 17
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 18
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 19
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 20
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 21
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 22
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 23
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 24
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 25
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 26
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 27
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 28
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 29
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 30
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 31
Fitotehnia Cerealelor și Leguminoaselor pentru Boabe - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Fitotehnia Cerealelor si Leguminoaselor pentru Boabe.doc

Te-ar putea interesa și

Evoluția dăunătorilor la porumb în condițiile ecologice ale anului 2022

INTRODUCERE Lucrarea de față se concentrează asupra cercetării și analizei dăunătorilor întâlniți în cultura de porumb, precum și a măsurilor de...

Observații privind influența factorilor de mediu asupra producției de soia în condițiile pedoclimatice ale județului Dâmbovița

Încă de la începutul acestei lucrări țin să aduc mii de mulțumiri doamnei Ș. l., dr. ing. Loredana Neagu Frăsin și întregului colectiv de la CTS...

Tehnologia Fabricării Uleiului de Soia

Capitolul I INTRODUCERE Tehnologia generală în industria alimentară studiază procesele tehnologice prin care materiile prime vegetale sau animale...

Tomatele

INTRODUCERE Consumul de tomate în România are o tendință de creștere de la un an la altul, atât în stare proaspătă cât și procesate sub diferite...

Proiect de An la Fitotehnie

Cap. I Incadrarea culturilor intru-un asolament corespunzator 1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma Bune...

Cultivarea boabelor leguminoase și a năutului în Republica Moldova

Introducere Nutriția corectă este un factor incontenstabil pentru sănatate. Majoritatea produselor alimentare utilizate în alimentație servesc...

Agricultură ecologică

In prezent agricultura biologica se constituie într-o alternativa fata de practica obisnuita a agriculturii moderne, de tip intensiv, o agricultura...

Fitotehnie

Cap. I Incadrarea culturilor intru-un asolament corespunzator 1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma SC.INUL.SRL...

Ai nevoie de altceva?