Cuprins
- Cap. I Incadrarea culturilor intr.-un asolament corespunzator
- • Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma
- • Asolamentul stabilit
- Cap.II Elaborarea planului de fertilizare
- • Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma
- • Calcularea dozelor de ingrasaminte
- • Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare
- Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului
- Cap. IV Samanta si semanatul
- • Alegerea cultivarelor
- • Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate
- • Stabilirea epocii optime de semanat
- • Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar
- • Mijloacele mecanice utilizate la semanat
- Cap.V Lucrarile de ingrijire
- 5.1. Combaterea buruienilor
- 5.1.1. Identificarea buruienilor dominante
- 5.1.2. Stabilirea masurilor de combatere
- 5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor
- 5.2.1. Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor
- 5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere
- 5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare,a numarului de udari,a normei de udare,a normei de udare ,a normei de irigare si a normei de irigare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)
- Cap.VI Recoltarea culturii
- • Evaluarea productiei
- • Recoltarea(precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea modului cum se va face aceasta)
- • Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare
- Bibliografie
Extras din proiect
Cap. I Incadrarea culturilor intru-un asolament corespunzator
1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma SC.INUL.SRL
Inul, Linum, după denumirea ştiinţifică, este o plantă anuală ierboasă, cultivată înca de la începuturile umanităţii. La noi se cultivă atât pentru fuior, cât şi pentru seminţele sale oleaginoase. În scopuri medicinale se folosesc numai seminţele ajunse la maturitate completă.
Seminţele de in sunt bogate în mucilagii, săruri de potasiu şi de magneziu.
Fibele de in sunt deosebit de valoroase, avand o mare rezistenta la rupere si putrezire, luciu matasos si o buna conductibilitate la caldura.
1.2 Asolamentul stabilit
Structura culturilor si a suprafetei,in ha si procente
Nr.crt.
Cultura Suprafata
ha %
1 Grau 110 33,3
2 In fibra 110 33,3
3 Porumb 110 33,3
Total 330 100,00
Grupele de cultura,numarul de sole si suprafata unei sole
Nr.crt. Grupa de cultura Suprafata Numarul de sole
ha %
1 Cereale paioase 110 33,3 1
2 Plante textile 110 33,3 1
3 Prasitoare 110 33,3 1
Total 330 100,00 3
Stabilirea tipului de asolament si a schemei
Sola Cultura
I Grau
II In fibra
III Porumb
Sola Grupa de cultura
I Cereale paioase
II Plante textile
III Prasitoare
Ciclu de rotatie in timp si spatiu
Anul Sola I II III
2012 G IF P
2013 IF P G
2014 P G IF
Bibliografie
Mogarzan Aglaia,2004-Fitotehnie,Ed.I.I. de la Brad ,Iasi
Muntean L., 1995-Mic tratat de Fitotehnie,vol.I-Cereale si leguminoase pentru boabe,Ed.Ceres,Bucuresti.
Muntean Leon,Borcean I.,Axinte M.,Roman Gh,2003-Fitotehnie,Ed.I.I. de la Brad,Iasi.
Muresan T. si colab.,1975-Cultura porumbului,Ed.Ceres,Bucuresti
Olaru C.,1982-Fasolea,Ed.Scrisul Romanesc,Craiova.
Onisie T.,Jitareanu G.,2000-Agrotehnica,Ed.I.I. de la Brad,Iasi.
Popescu Ch.,Bucur D.,1999-Apa si productia vegetala,Ed.Gh.Asachi,Iasi.
Talmaciu M., 2005-Entomologie agrícola,Ed. I.I.de la Brad,Iasi.
Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania-2005
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fitotehnie.docx